O treime din jaloanele din PNRR, în pericol: România riscă sute de milioane de euro penalități
Aproximativ o treime din investițiile și reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt în prezent în risc ridicat de neimplementare, a anunțat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Întârzierile ar putea atrage penalități de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată, punând sub semnul întrebării accesarea fondurilor europene rămase.
România a primit până acum 10,7 miliarde de euro, adică aproximativ 50% din totalul fondurilor alocate. Cu toate acestea, din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate a fi în zona de risc ridicat.
Proiecte de infrastructură, în pericol
Ministrul Pîslaru a subliniat că aceste întârzieri afectează inclusiv proiecte majore de infrastructură, cum ar fi rețelele de apă și canalizare, unde termenele sunt deja foarte strânse. Evaluarea situației arată că cel puțin 14 reforme se confruntă cu întârzieri majore, fiecare dintre acestea risând penalități de peste 770 de milioane de euro, putând ajunge chiar la aproape un miliard de euro.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate,” a declarat ministrul.
Pîslaru a mai adăugat că, pentru a remedia situația, se va urmări îndeaproape evoluția fiecărui jalon, cu o monitorizare publică la fiecare două săptămâni. Scopul este mobilizarea întregii societăți pentru a rezolva problemele existente.
Recuperarea fondurilor, incertă
O altă problemă majoră este legată de recuperarea fondurilor suspendate pentru cererea de plată 3. Ministrul a estimat că România ar putea recupera doar jumătate din suma totală suspendată, de aproximativ 800 de milioane de euro.
Un exemplu concret este super agenția companiilor de stat – AMEPIP, pentru care au fost suspendați circa 440 de milioane de euro încă din mai 2023. Deși ministrul a afirmat că s-a demonstrat funcționalitatea instituției, există riscul ca Comisia Europeană să o considere doar parțial funcțională, ceea ce ar reduce suma recuperată. Pierderi se vor înregistra și din cauza jalonului privind pensiile magistraților, dar și a celui legat de numirile de manageri la companiile din transport și energie.
Comisia Europeană nu a finalizat încă evaluarea, astfel încât sumele exacte care vor fi pierdute nu sunt cunoscute. Totuși, ministrul a recunoscut că există zone care nu mai pot fi salvate, precum numirile în consiliile de administrație din sectorul de transport și energie. România așteaptă o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4 până la finalul lunii aprilie, decizii care vor stabili clar suma exactă a fondurilor pierdute.
