Economia României dă semne de încetinire, cu inflația în creștere, o avansare economică aproape de zero și industria în declin, pe fondul reducerii consumului. Datele recente confirmă o schimbare de ritm, ridicând semne de întrebare cu privire la perspectivele economice pentru finalul anului.
Inflația peste estimări și riscurile conflictului din Orientul Mijlociu
Banca Națională a României (BNR) a emis recent un comunicat de presă în care avertizează asupra creșterii ratei anuale a inflației peste estimările anterioare în intervalul martie-iunie 2026. Această evoluție este atribuită în principal scumpirii combustibililor, determinată de majorarea cotațiilor petrolului și gazelor naturale, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. BNR subliniază că și factorii interni vor amplifica aceste evoluții, cum ar fi efectele de bază nefavorabile din sectorul energiei și impactul măsurilor fiscale adoptate anterior.
Expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și majorarea cotelor de TVA și a accizelor, vor continua să influențeze temporar creșterea prețurilor. BNR estimează că efectele acestor măsuri vor începe să se disipeze abia în al treilea trimestru al anului. Banca centrală avertizează că riscurile la adresa economiei și a inflației rămân ridicate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a crizei energetice globale. Soluția propusă de BNR pentru ieșirea din situația curentă ține de un efort susținut al autorităților de a crește gradul de absorbție al fondurilor europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), al cărui termen limită va fi în septembrie 2026.
Industria în derivă, consumul în frânare
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu doar 0,7% în 2025, o cifră modestă, conform datelor INS (Institutul Național de Statistică). Economia a fost salvată de sectorul construcțiilor, de IT și de continuarea investițiilor, în timp ce populația și statul au manifestat prudență în consum și cheltuieli. În 2025, volumul de activitate industrială s-a situat la 99,8% față de anul anterior, ceea ce înseamnă o stagnare și o contribuție nulă la creșterea economică. Lipsa unui motor industrial puternic a dus la evaporarea creșterii economice.
Faptul că investițiile susțin economia este o veste bună, indicând alocarea de fonduri pentru dezvoltare. Consumul colectiv al administrațiilor publice a scăzut accentuat, sugerând că statul a început să restrângă cheltuielile generale. Adrian Negrescu, economist, a declarat că fără cei 15 miliarde de euro din fonduri UE, economia riscă o recesiune prelungită. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, aprecia că un deficit de 6,2% în acest an ar fi un semn bun pentru revenirea economiei.
Geopolitica și corecția bugetară, obstacole în calea redresării
Contextul extern adaugă presiuni economice interne, cu criza combustibililor creată de războiul din Orientul Mijlociu, dar și continuarea războiului din Ucraina. Daniel Dăianu a subliniat că, în ciuda unui șoc inflaționist, va urma o dezinflație în a doua parte a anului. Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a declarat că infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar va necesita între trei și cinci ani pentru a fi readusă în funcțiune.
Reprezentanta BERD a subliniat că România, fiind mai puțin dependentă de importuri, este într-o situație mai confortabilă, dar nu este imună la șocuri. Javorcik a contrazis, practic, soluțiile propuse de mulți economiști români și de BNR, precizând că o strategie de creștere construită în principal pe fonduri europene nu este sustenabilă. PNRR expiră anul acesta, iar viitorul cadru financiar multianual al UE ar putea aduce României alocări mai mici.
Potrivit datelor INS, volumul de activitate industrială în 2025 a fost de 99,8% comparativ cu anul anterior.
