Superliga României s-ar putea alinia stipendiul și formatul campionatului Greciei, dacă planurile discutate recent de oficialii Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) vor fi puse în practică. Potrivit recentelor declarații ale secretarului general al LPF, Justin Ștefan, forma actuală a competiției, cu 16 echipe și un sistem de play-off și play-out, poate suferi modificări menite să reducă numărul de meciuri și să ușureze programul jucătorilor, fără a compromite contractele actuale de drepturi TV.
Reducerea meciurilor, un scop principal pentru viitor
Justin Ștefan a recunoscut că formatul de până acum, cu 40 de meciuri pentru echipele din play-off, poate duce la oboseală și suprasolicitare, atât pentru jucători, cât și pentru cluburi. „Pentru campionatul României și pentru fotbalul românesc, formatul actual, care presupune atât Cupa României, cât și Superliga și cupele europene, înseamnă multe meciuri pe sezon”, a afirmat oficialul LPF recent, la GSP Live.
El a propus o variantă de restructurare a ligii, care să reducă numărul de meciuri și să elibereze date din calendar, protejând astfel echipele și jucătorii. „Este clar că se poate împărți play-off-ul în două, cu un play-off format din patru echipe pentru titlu și europene, iar următoarele patru pentru ultimul loc european, în timp ce celelalte vor lupta pentru evitarea retrogradării”, a explicat Ștefan. Această soluție ar permite și menținerea contractului actual de drepturi TV, fără impact major.
Ce model adoptă Grecia și cum s-ar compara cu Superliga
Pentru comparatie, sistemul Greciei pe care îl analizează oficialii români presupune 14 echipe, 26 de etape, urmate de o divizare în trei grupe. Campionatul din Grecia se desfășoară fără înjumătățirea punctelor, iar cele mai bine plasate echipe se luptă pentru titlu și calificarea în cupele europene. În plus, sunt stabilite grupe de play-off și play-out, cu puncte și reguli clare pentru retrogradare și promovare.
În prezent, Superliga din România cuprinde 16 echipe, desfășurându-se pe 30 de runde, tur-retur, cu puncte înjumătățite la finalul sezonului regular. Top șase intră în play-off, iar ultimele nouă echipe continuă în play-out, fie pentru evitarea retrogradării, fie pentru disputarea barajelor europene. În plus, campionatul oferă șanse de calificare în Liga Campionilor și Conference League, în funcție de rezultatele din play-off.
De ce nu se consideră o variantă cu 12 echipe
Un alt sistem discutat anterior, cel cu 12 echipe, propus de fostul președinte al LPF Gino Iorgulescu, a fost respins de Justin Ștefan. Oficialul a explicat că reducerea drastică a numărului de echipe ar duce la probleme majore, inclusiv un număr foarte mare de meciuri și dificultăți în gestionarea retrogradărilor și promovărilor.
„Reduce drastic numărul de jocuri, ar însemna zero pentru promovări și retrogradări. În plus, trimiți mai multe formații în Liga a doua, ceea ce nu este dorit în momentul de față de FRF și de cluburi”, a declarat Ștefan, convins că un astfel de sistem nu este practic aplicabil în actualul context.
De asemenea, el a afirmat că, deși ideea are argumente solide, implementarea nu este fezabilă din cauza impedimentelor legate de program și de relațiile cu FRF și cluburile din Top.
Viitorul Superligii trebuie să țină seamă de multiplele interese ale pieței
Până acum, discuțiile despre reformarea Superligii sunt în plină derulare, iar oficialii spun că intenționează să găsească un echilibru între reducerea numărului de meciuri și menținerea competitivității și atractivității campionatului. Între timp, rămâne de văzut dacă această reformă va fi pusă în aplicare și în ce formă, urmând să influențeze atât nivelul de interes al publicului, cât și relațiile comerciale ale ligii.
În contextul în care Superliga românească încearcă să urmeze exemplul Greciei, rămâne de urmărit dacă această schimbare va aduce beneficii pe termen lung sau dacă va genera noi provocări pentru cluburi și jucători. Oficialii susțin că scopul principal îl reprezintă protejarea sănătății și performanței echipelor, dar și păstrarea înțelegerii comerciale cu partenerii de drepturi TV. Rămâne de văzut ce decizii vor fi adoptate în perioada următoare, însă toți ochii sunt ațintiți spre eventualele restructurări ale competiției românești.
