Înalta Curte de Casație și Justiție a decis recent să restituie DNA dosarul penal care viza o fraudă de proporții la Complexul Multifuncțional Caraiman din Sectorul 1 al Capitalei, în contextul pandemiei de COVID-19. Prejudiciul estimat de procurori se ridică la 3,4 milioane de euro, însă decizia vine după șase ani de la deschiderea oficială a anchetei și la trei ani după trimiterea în judecată a cinci inculpați, printre care și foști angajați ai instituției administrate de Primăria Sectorului 1.
Complexul Caraiman, un centru dedicat serviciilor medicale și de telemedicină, este în centrul unui scandal care a atras atenția opiniei publice și a mass-media, atât pentru aspecte legate de achizițiile publice, cât și pentru influența politică în proces. Conform deciziei, rechizitoriul emis în 2020 a fost considerat neregulamentar, fiind constatată neconcordanța cu normele legale, iar această situație a făcut imposibilă stabilirea clară a obiectului și limitelor judecății. Astfel, dosarul a fost trimis înapoi la procurori pentru noi verificări.
Achiziții contestate și acuzații de abuz și fals
Un capitol central al scandalului îl reprezintă achiziția ilegală a 2.700 de holtere EKG cu trei canale, precum și a două servere, în condițiile în care acestea au fost cumpărate pentru extinderea sistemului de telemedicină în timpul pandemiei. DNA acuză faptul că, în perioada 2019-2020, Iulia Gomes, fostul director executiv al complexului, în colaborare cu șefa Serviciului Achiziții Publice, Monica Ghiță, au derulat în mod fraudulos proceduri de achiziție, în urma cărora contractele au fost câștigate de o firmă apropiată, Minimed Solutions SRL. Iași, administratorul firmei, este de altfel fost consilier general de Sector 1, fiind parte a cercului restrâns de influență al fostului primar Daniel Tudorache, fost aflat și el în centrul mai multor controale de corupție.
Potrivit comunicatului DNA, achizițiile s-au făcut fără o bază documentară medicală solidă, sub pretextul combaterii răspândirii COVID-19, deși specialiștii nu confirmă utilitatea acestor echipamente în condițiile prezentate. În loc să ofere un răspuns clar la necesitatea acestor holtere, ancheta susține că procedurile au fost manipulate pentru beneficii personale, în condițiile în care suma plătită de Primăria Sectorului 1, în urma fraudelor, depășea cu mult valoarea de piață.
Contextul scandalului și implicațiile politice
Dezvăluirile privind achizițiile direct de către Primărie și presupusa implicare a unor influenți din sfera politică și administrativă nu sunt întâmplătoare. În ultimele două decenii, Sectorul 1 a fost scena unor scandaluri legate de corupție și gestionare defectuoasă a fondurilor publice, iar cazul Caraiman nu face excepție. Fosta directoare a complexului, Iulia Gomes, a fost plasată în centrul acestor acuzații, fiind urmărită pentru abuz în serviciu și falsuri, fapte pentru care DNA a trimis-o în judecată în 2023.
Mihai Peptan, fost consilier general și administrator al firmei implicate, a fost de asemenea audiat în cadrul anchetei și este cercetat pentru modul în care a obținut contractele frauduloase. În trecut, el a avut legături apropiate cu scena politică locală, având sprijinul unor lideri PSD, ceea ce ridică întrebări asupra legitimității și transparenței achizițiilor publice din acest colț al Capitalei.
Dezvăluiri din investigații și impactul public
Se pare că întregul scandal a fost mai întâi documentat și expus de presă, încă din 2020, când jurnaliștii au descoperit că Primăria Sectorului 1 a achiziționat echipamente medicale fără licitație, folosind cumpărături directe în condițiile în care au mai fost distribuite și alte aparate către instituții similare. Publicul a fost revolt și, în același timp, intrigat de faptul că, potrivit anchetatorilor, banii destinați în mod aparent pentru combaterea pandemiei au fost folosiți pentru beneficii personale sau pentru favorizarea anumitor afaceri.
Ultimele evoluții indică blocaje în procesul judiciar, cu decizia de returnare a dosarului pentru reamănare, ceea ce prelungește perioada de incertitudine în privința justiției în acest caz. În același timp, anchetele continuă, iar procurorii spun că vor urmări în continuare modul în care au fost deturnate fonduri publice în perioada critică a crizei sanitare. Rămâne de văzut dacă noua fază a investigației va aduce clarificări mai vizibile pentru opinia publică și dacă se va ajunge la aplicații legale concrete pentru cei vinovați.
Pe măsură ce scandalul prinde contur, perspectiva ca administratiei locale din Sectorul 1 să fie trasă la răspundere pare tot mai reală, chiar dacă procesul juridic mai are de parcurs. În final, acest caz ilustrează, încă o dată, vulnerabilitatea sistemului de achiziții publice în România și nevoia de reforme solide pentru prevenirea abuzurilor în gestionarea fondurilor destinate sănătății și infrastructurii.
