România, pe un drum dificil spre consolidare fiscală
Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează o încetinire a eforturilor României de consolidare fiscală, cu posibile repercusiuni asupra datoriei publice. Potrivit ultimului său raport World Economic Outlook, publicat la 14 aprilie, România ar urma să respecte angajamentele de consolidare doar pe termen scurt. O încetinire semnificativă este așteptată începând cu anul electoral 2028, fără o revenire la un deficit sub 5% din PIB până în 2031.
Conform scenariului FMI, deficitul bugetului general consolidat al României este estimat să scadă de la 7,64% din PIB anul trecut la 6,25% în 2026, în mare măsură în concordanță cu ținta guvernului. Se așteaptă o consolidare suplimentară în 2027, cu un deficit previzionat la 5,76% din PIB, ușor peste ținta de 5,7% convenită în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE) a Uniunii Europene.
Încetinirea reformelor și perspectivele electorale
Cu toate acestea, ritmul consolidării este estimat să încetinească semnificativ. După o ajustare de aproximativ 1 punct procentual în 2026, reducerea deficitului s-ar reduce la jumătate, la doar 0,5 puncte procentuale în 2027. Din 2028, FMI anticipează o pauză în eforturile de consolidare, coincizând cu ciclul electoral și cu o rotație planificată a funcției de prim-ministru către Partidul Social Democrat (PSD) în 2027. Deficitul este proiectat să rămână practic neschimbat, în jurul valorii de 5,75% din PIB în 2028, în loc să scadă spre ținta guvernului de 5,0% conform traiectoriei PDE.
Aceasta contrastează puternic cu strategia fiscală a guvernului român schițată la începutul acestui an, care prevede o ajustare mai ambițioasă (comparativ cu PDE), cu deficitul ajungând la 5,1% în 2027 și apoi la 4,2% în 2028.
Datoria publică în creștere
FMI se așteaptă ca procesul de consolidare să fie reluat în 2029, dar într-un ritm foarte lent. Pe parcursul perioadei 2029-2031, deficitul ar urma să fie redus cu doar 0,25 puncte procentuale în total, ajungând la 5,25% din PIB până în 2031 – încă mult peste pragul de referință al UE și de peste două ori mai mare decât ținta de 2,5% din PIB stabilită în cadrul PDE.
Ca urmare a deficitelor persistent ridicate, datoria publică a României este proiectată să continue să crească. FMI estimează că datoria brută a guvernului va crește de la 61,9% din PIB la sfârșitul anului 2025 la 63,9% în 2026 și, ulterior, la 70,4% până în 2031. Cu toate acestea, datele oficiale recente plasează datoria sub 60% din PIB la sfârșitul anului 2025, ceea ce ar putea conduce la revizuiri în scădere ale proiecțiilor FMI. Chiar și așa, traiectoria generală sugerează că nivelurile de îndatorare ale României nu sunt susceptibile să se stabilizeze pe termen mediu.
