Premierul ILIE BOLOJAN a transmis sâmbătă un mesaj referitor la efectele crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu, susținând că impactul blocării transporturilor de țiței și produse derivate asupra economiei globale se resimte atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne. În contextul în care deficitele bugetare au continuat să crească în ultimii ani, liderul guvernamental a punctat faptul că statul are limite clare în a interveni pentru compensarea acestor efecte.
Costurile măsurilor de sprijin și limitele bugetare
Premierul ILIE BOLOJAN a explicat că eforturile financiare ale statului pentru sprijinirea populației și a sectorului economic în această perioadă se desfășoară în condițiile unei capacități limitate. El a afirmat că, deși autoritățile intenționează să ofere suport, finanțarea acestuia trebuie să fie atent calibrată pentru a nu compromite stabilitatea fiscală.
„Acționăm în limita posibilităților pe care le avem”, a spus BOLOJAN, menționând că măsurile de sprijin, chiar și cele luate rapid, implică costuri bugetare semnificative. Premierul a adăugat că aceste cheltuieli sunt acoperite în mare parte din veniturile suplimentare generate de creșterea prețurilor la carburant.
Impactul măsurilor fiscale asupra bugetului național
În explicațiile sale, BOLOJAN a făcut referire la costurile exacte ale măsurilor adoptate pentru a atenua efectele crizei energetice. Toate acestea includ creșterea accizei rambursate transportatorilor, estimată la aproape o treime, ceea ce înseamnă un efort de 600 de milioane de lei. De asemenea, subvenția de 2,7 lei pe litru de motorină, acordată agricultorilor, cauzează o cheltuială de 1,5 miliarde de lei.
Premierul a precizat că reducerea accizei la motorină va produce un cost bugetar de 200 de milioane de lei, explicând că nu s-a operat o reducere similară pentru benzină, având în vedere că aceasta acoperă doar 25% din consumul pieței.
El a mai anunțat că taxa de solidaritate, aplicată profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează petrol românesc, aduce lunar între 90 și 100 de milioane de lei la buget. Acest instrument fiscal a fost introdus pentru a redistribi profiturile generate de prețurile mari ale petrolului.
Veniturile suplimentare din TVA și limitele lor
Pentru a acoperi cheltuielile de sprijin, guvernul s-a bazat pe creșterea veniturilor din TVA, generată de creșterea prețurilor la carburanți. BOLOJAN a precizat că, estimativ, în fiecare lună aceste venituri suplimentare se încadrează între 100 și 110 milioane de lei, presupunând un preț mediu al carburanților de 10-10,2 lei.
Premierul a subliniat însă că toate sumele încasate din aceste măsuri fiscale sunt folosite pentru reducerea accizei. „Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, a încheiat BOLOJAN.
Situația actuală și perspective
De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, efectele asupra pieței globale de țiței au dus la creșteri de prețuri și la dificultăți pentru guverne și consumatori. În România, măsurile adoptate trebuie să fie echilibrate pentru a gestiona aceste impacte, având în vedere limitele financiare ale statului. Premierul BOLOJAN a menționat recent că, pe 15 mai, urmează să fie anunțate noi măsuri pentru ajustarea politicilor fiscale în contextul prețurilor fluctuant de la pompa de benzină și motorină.
