Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a cerut, în mod public, scuze din partea ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarațiile controversate legate de Nicolae Ceaușescu, pe care acesta le-a făcut într-un interviu la Digi 24. În contextul în care România se confruntă cu un val crescut de nostalgie comunistă, IICCMER subliniază gravitatea afirmațiilor ministrului, cerând recunoașterea suferințelor provocate de regimul dictatorial.
„Am luat act cu îngrijorare de afirmațiile Ministrului Apărării, referitoare la dictatorul Nicolae Ceaușescu”, au transmis reprezentanții institutului. Aceștia subliniază că 62,2% dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun, iar astfel de declarații pot legitima o percepție distorsionată asupra unui trecut marcat de abuzuri. IICCMER consideră că, dintr-o poziție de vârf în stat, afirmații de acest fel neagă adevărul istoric și adâncesc rănile trecutului.
Ministrul Miruță a explicat că a încercat să contureze motivele pentru care unii români continuă să-l considere pe Ceaușescu un patriot. „Pe anumite zone, a urmărit zona industrială care să se dezvolte cu români pe teritoriul României”, a afirmat el. Totuși, multe dintre realizările menționate au fost obținute în perioada premergătoare lui Ceaușescu, iar critici i se aduc pentru deciziile care au dus la suprimarea libertăților fundamentale.
După insistențele moderatorului, Miruță a lăsat loc incertitudinii, afirmând: „V-am spus argumentele pentru care se încadrează la a fi fost patriot, dar și pentru care nu a avut legătură cu patriotismul”. Această ambiguitate a stârnit reacții negative, mai ales în rândul supraviețuitorilor și al celor care au fost afectati de regimul comunist.
IICCMER a subliniat că astfel de afirmații riscă să minimalizeze ororile regimului Ceaușescu și contribuie la perpetuarea unei viziuni nostalgice despre comunism. Reacția negativă a venit rapid, iar instituția cere ministrului să adreseze scuze public, nu doar victimelor regimului, ci și tuturor românilor care cred în democrație și adevărul istoric.
Radu Miruță a încercat să clarifice ulterior declarațiile sale pe pagina sa de Facebook. „Sacrificarea bunăstării, a libertății sau a demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism”, a spus el, recunoscând că formulările sale inițiale ar fi putut fi mai nuanțate. „A vorbi deschis despre aceste idei, care persistă în mintea multor români, este important pentru a închide capitolul comunist”, a subliniat ministrul.
Criticile aduse de IICCMER sunt cu atât mai relevante în contextul unei societăți în care nostalgia comunistă pare să câștige teren. Analize recente arată că o parte semnificativă a populației nu reușește să disocieze evenimentele istorice de suferințele provocate de un regim totalitar. Această mișcare de reevaluare a trecutului poate deveni periculoasă pentru generațiile viitoare, care ar putea să nu înțeleagă pe deplin impactul regimului comunist asupra României.
Declarațiile lui Radu Miruță nu doar că răspund unei nevoi de interpretare a istoriei recente, ci pun în evidență și fragilitatea percepțiilor despre democrație. Într-o societate divizată, astfel de discuții pot să contribuie la o mai bună înțelegere a traumei colective, dar trebuie să fie însoțite de o responsabilitate istorică clară. Trecutul trebuie înfruntat cu onestitate, nu reinterpretat prin lentile nostalgice, pentru a evita repetarea greșelilor din istoria recentă.
