Iarna dispărută: Atmosfera schimbărilor climatice se resimte în România
Iarna, un anotimp odată plin de viscole și zăpadă, este acum amenințată de schimbări radicale. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie, avertizează că viscolele, cândva frecvente, sunt acum aproape inexistente. “Media tinde spre zero”, afirmă el, subliniind o transformare profundă a vremii în România.
Potrivit lui Cheval, viscolele care aduceau zăpadă în Câmpia Română s-au transformat într-un fenomen rar. În ultimii ani, capitala a experimentat doar episoade sporadice de ninsoare, iar stratul de 48 cm de zăpadă din iarna trecută este considerat o excepție. “Când spuneam iarnă, spuneam zăpadă, iar pe asta nu o mai avem”, adaugă specialistul.
Schimbările climatice: Cauze și efecte
Transformările vizibile ale iernii sunt rezultatul unei circulații atmosferice influențate de fenomene globale. Așa-numiții cicloni mediteraneeni, care aduc ploi calde, devin din ce în ce mai frecvenți în zona României. În același timp, anticiclonul siberian, sursa temperaturilor scăzute, și-a redus prezența. Această combinație derutantă a dus la cea mai caldă iarnă din istoria țării în sezoniile recent încheiate, cu o medie de 3,8 °C.
Cercetătorul ANM își exprimă îngrijorarea față de tendințele climatice care ar putea afecta atât agricultura, cât și stilul de viață al românilor. “Nu aș fi atât de drastic să spun că dispar anotimpurile”, spune el. “Suntem într-o tranziție, se modifică anumite lucruri.” Aceasta tranziție, însă, va avea efecte pe termen lung.
Valurile de căldură și un viitor incert
De asemenea, Sorin Cheval subliniază o tendință alarmantă: valurile de căldură apar tot mai devreme și se extind mai mult. “Pe vremuri, valurile de căldură începeau în iunie, acum le vedem în aprilie”, explică el. În toamna anului 2023, România a înregistrat temperaturi record de peste 35 °C în octombrie. Această întindere a anotimpurilor nu doar că afectează confortul zilnic, dar amenință și sănătatea publică.
România se îndreaptă către un viitor în care, până la finalul secolului, s-ar putea adăuga până la 50 de zile de vară în plus față de cele cunoscute până acum. Nopți tropicale și zile caniculare ar putea deveni norma, transformând peisajul urban și rural. “Deja avem cu aproape o lună de vară în plus față de acum 30 de ani”, afirmă Cheval.
Fenomenele climatice inedite, precum înghețul de primăvară, continuă să fie raportate, provocând confuzie în rândul populației. “Acest tipar este unul dintre cele mai periculoase”, atrage atenția cercetătorul, subliniind că oamenii nu trebuie să ignore mesajul schimbărilor climatice, chiar și atunci când temperaturile scad temporar.
Consecințe pe termen lung
Viceversa iernii tradiționale provoacă nu doar disconfort, ci și provocări economice. Efectul insulei urbane de căldură, accentuat de explozia demografică a orașelor mari, va contribui la intensificarea acestor probleme. Dilema climatică devine tot mai gravă, iar autoritățile ar trebui să acționeze proactiv în fața acestor schimbări.
Sorin Cheval concentrează această discuție asupra importanței educației și adaptării la noile condiții climatice: “Deschiderea către schimbări și posibila alegeri ecologice sunt esențiale.” Cu această viziune, viitorul climatic al României devine nu doar o poveste de succes, ci și o provocare constantă.
