Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a ieșit public pentru a nega vehement acuzațiile care îl vizează în interiorul PNL, despre o presupusă alianță cu PSD și despre voturi împotriva conducerii partidului. În ultima perioadă, tensiunile din PNL au escaladat, cu acuzații reciproce și idei de schimbare a liderilor organizațiilor de la nivel local, dar rădăcinile conflictului sunt mai adânci și mai complicate decât pare la prima vedere.
Conflictele din PNL și încercările de reformare a conducerii
Recent, liderul PNL Ilie Bolojan a propus schimbarea celor mai slabe conducători de organizații de sector din București și din țară, pentru a întări poziția formațiunii înainte de alegeri. În cadrul acestei inițiative, Bolojan avea nevoie de minim 37 de voturi favorabile, însă ședința de săptămâna trecută s-a terminat cu 35 de voturi în favoare. Rezultatul a fost interpretat de unii ca un semn al unor posibile neînțelegeri sau chiar al unor alianțe ascunse cu PSD, ceea ce a lansat o serie de critici dure în spațiul public.
Cumplit pentru imaginea partidului, aceste acuzații au fost respinse de Hubert Thuma, care a subliniat că, din contră, cei care s-au opus remanierilor din conducerea filialelor sunt în proporție zilnică și președinți de consilii județene din Brașov, Giurgiu și Ilfov. Întărind această poziție, Thuma a precizat: „E o problemă de logică la mijloc. Printre cei care ne-am împotrivit demiterii șefilor de organizații am fost și 3 președinți de consilii județene din Brașov, Giurgiu și Ilfov. Chiar dacă colegul de la Giurgiu nu a participat la ședință, m-a mandatat să îl reprezint pentru că amândoi împărtășeam același punct de vedere.”
Contextul electoral și din teritoriu, în fața unui vot delicat
Acuzațiile apar în contextul unor tensiuni mai vechi și a luptelor interne pentru consolidarea controlului asupra filialelor de la nivel local, mai ales în ceea ce privește performanța la alegeri. În județele cu baze solide de susținere, precum Brașov, Giurgiu sau Ilfov, majoritatea primarilor PNL și conducerile locale au votat împotriva schimbărilor propuse, dorind să păstreze stabilitatea echipelor. În Brașov, din 58 de primari, 30 sunt liberali, la care se adaugă și municipiul, în Giurgiu, 43 de primari dintr-un total de 54 sunt PNL, în timp ce în Ilfov, peste 80% din primari sunt tot liberali.
Thuma a declarat că în interiorul partidului se încearcă o discuție „corectă și constructivă”, pentru a clarifica necesitatea unor eventuale schimbări. „Deci, dacă este să analizăm „pe bune și pe valoare”, vom avea imaginea că, totuși, propunerea domnului președinte a fost respinsă de oameni cu rezultate electorale foarte bune, care nu pot fi acuzați că sunt „PeSeDiștii cei răi din PNL”.”
Rezultatul votului și implicarea în organizațiile locale
În ceea ce privește votul din ultimele zile, Bolojan a încercat să obțină un sprijin pentru schimbări importante în conducerile unor organizații din București, dar tentativa sa nu a avut succes, deoarece majoritatea necesară nu s-a întrunit. În urma unui vot secret, în Biroul Politic Național, liderul Ilie Bolojan a primit sprijinul a 47 de membri pentru continuarea mandatului de premier al PNL, în ciuda câtorva abțineri și opoziții.
Între timp, sursele spun că un motiv de nemulțumire major a fost lipsa unui sistem de evaluare a liderilor filialelor care nu au candidat la alegeri, ceea ce a fost criticat ca limitând capacitatea de a face schimbări strategice. În această atmosferă încărcată, se pare că războiul pentru influență și controlul intern al partidului va continua, cu decizii ce vor influența pe termen lung modul în care PNL își va organiza frontul electoral și strategia de viitor.
În ultimele zile, discuțiile interne s-au intensificat, iar ultimele evoluții indică faptul că, indiferent de rezultatele voturilor, lupta pentru stabilitate și consolidare rămâne deschisă, având în vedere și contextul complicat al alegerilor locale și parlamentare din perioada următoare. Totodată, rămâne de urmărit dacă aceste tensiuni interne vor degenera sau dacă liderii vor găsi o cale comună pentru a reconcilia diferențele și a reface imaginea partidului în fața electoratului.
