Tensiuni interne în PNL: Hubert Thuma îl acuză pe Ilie Bolojan de „userizare” și refuză fuziunea cu USR
Liniile de forță din interiorul Partidului Național Liberal devin din ce în ce mai vizibile, în contextul unor dispute acerbe între liderii de top, unde președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, își revendică o poziție de rival direct cu președintele PNL, Ilie Bolojan. În ultimele săptămâni, în spațiul public s-au acutizat conflictele, iar acuzațiile reciproce despre dirijarea politicii interne și alianțele din partid devin tot mai dure.
Hubert Thuma: Bolojan a „userizat” PNL și vrea să excludă fuziunea cu USR
În cadrul unui interviu recent pentru Antena 3 CNN, Hubert Thuma și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care Ilie Bolojan gestionează partidul, acuzându-l că face „o anumită încercare de userizare a partidului”. “Uitați-vă la funcțiile ministeriale. În afară de un ministru liberal, ceilalți trei nu fac parte din PNL,” a afirmat Thuma. Acesta consideră că, deși partidul se află în criza unei identități clare, Bolojan favorizează alți actori politică, precum USR și REPER, ceea ce denotă o „userizare” evidentă.
Criticile vin după o serie de declarații de mai bine de o lună, formând astfel a treia ieșire publică împotriva premierului și președintelui PNL. În ianuarie, Hubert Thuma și-a exprimat nemulțumirea față de proiectul bugetului de stat pentru 2026, acuzând că există un dezechilibru major între taxele plătite de cetățenii din Ilfov și sumele care revin comunității. În opinia sa, actualul mecanism de alocare a fondurilor este inechitabil, iar „confiscarea” resurselor rezidenților din Ilfov de către bugetul central și Primăria București reprezintă o formă de injustiție.
În conflict cu Bolojan, Thuma respinge orice posibilitate de alianță cu USR
Întrebat dacă acuzația de „userizare” include și o posibilă fuziune cu USR, Hubert Thuma a calificat această idee drept „utopie”. El a făcut referire la un exemplu mai vechi, în care PNL încerca să își reorganizeze filialele din București, sugerând că aceste schimbări nu sunt decât încercări superficiale de a-și reîmprospăta imaginea și de a atrage noi votanți, în condițiile unui procent extrem de mic obținut în ultimele alegeri – doar 2% în Iași, pentru Pîslaru, unul dintre liderii partidului.
„Care e figura nouă cu care vine PNL în București? Pîslaru, care a luat doi la sută la Iași?” – a punctat Thuma, subliniind dezamăgirea față de strategiile actuale ale partidului și respingând orice idee de alianță cu formațiunile de stânga sau cu USR, pe care le consideră parte a unei construcții politice opuse valorilor liberale.
Tensiuni și vicisitudini în gestionarea PNL
Conflictul nu se limitează doar la viziunile politice, ci se înscrie într-un context mai amplu de bătălie pentru influență și leadership în PNL. În ultimele săptămâni, președintele CJ Ilfov a fost implicat într-un lung șir de dispute chiar cu conducerea centrală, încercând să forțeze schimbări în structura organizației și să revendice dreptul de a influența decizii majore.
Rezentate public, aceste tensiuni privesc, în mare parte, modul în care partidul se raportează la alianțele din planul intern și la distribuirea bugetelor. Recent, Bolojan a încercat să faciliteze înlocuirea șefilor organizațiilor din sectoarele Bucureștiului, dar a primit doar 35 din cele 37 de voturi necesare, alimentând astfel speculațiile despre diviziuni în cadrul partidului.
După o serie de declarații și reacții, Hubert Thuma își menține poziția, acuzând nu doar conduita lui Bolojan, ci și insinuând existența unor alianțe tete-a-tete între membri ai PNL care ar „avea PSD în suflet”. Într-un gest de clară opoziție, el susține că aceste zvonuri sunt false și că partidul trebuie să-și păstreze identitatea și coeziunea în fața presiunilor din exterior.
Privind spre viitor, atmosfera tensionată din PNL pare departe de a se calma, iar rănile deschise în aceste lupte interne vor trebui, cel mai probabil, să fie vindecate prin discuții și compromisuri, dacă liberalii doresc să își refacă unitatea înaintea alegerilor importante din următorii ani. Însă, în condițiile actuale, fricțiunile din propriul partid nu par să dea semne de diminuare, iar scena politică națională rămâne martoră la o luptă pentru influență și control intern.
