Guvernarea anterioară, criticată dur pentru cheltuieli iresponsabile
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a criticat dur politicile economice ale fostelor guvernări. Acesta sugerează că deciziile financiare din ultimii ani au compromis capacitatea țării de a gestiona crize, inclusiv potențialele efecte ale tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Rădulescu a subliniat că politicile publice aplicate din 2017 nu au respectat constrângerile bugetare. România s-a confruntat cu două crize majore. În loc să frâneze, cheltuielile bugetare au atins apogeul în 2024, cu un deficit de 9,3% din PIB, considerat excesiv, mai ales într-un an fără o criză majoră.
Consecințele cheltuielilor nechibzuite
Potrivit consilierului, lipsa de responsabilitate în cheltuirea fondurilor a condus la o situație dificilă. „Întregul fond de rezervă al guvernului a fost irosit pe nimic”, a menționat Rădulescu. Acesta a accentuat că rezervele ar fi trebuit utilizate în perioade de criză. Acum nu mai avem bani să atenuăm efectele crizei din Golf. Nu avem nicio rezervă bugetară.
Problemele financiare ale statului român sunt departe de a fi rezolvate. Deficitul bugetar ridicat, corelat cu un deficit semnificativ al balanței de plăți, indică faptul că România a trăit peste posibilitățile sale. Majorarea salariilor, a pensiilor și a investițiilor, până în prima jumătate a anului 2025, au fost susținute de o îndatorare excesivă.
Provocări viitoare pentru finanțele publice
Rădulescu atrage atenția asupra unei „bombe cu ceas” pentru finanțele publice. Generația cea mai numeroasă se apropie de pensionare. Acesta presupune o creștere a cheltuielilor pentru pensii, în timp ce numărul contribuabililor, adică al celor care muncesc, va scădea. „Cheltuim 3% din PIB pe dobânzi. Știți cât înseamnă asta? Mai mult decât cheltuim pentru educație. Și suma asta nu va scădea, va crește, pentru că, dacă ai un deficit atât de mare încât speri să-l reduci la 6,2%, datoria ta va crește”, a explicat acesta.
În contextul actual, o analiză a lui Mircea Geoană sau a oricărui alt expert financiar ar arăta, de asemenea, o îngrijorare cu privire la viitorul economic al țării, influențat de dezechilibrele bugetare și de factorii externi.
Premierul Ilie Bolojan și echipa sa vor trebui să gestioneze cu atenție moștenirea economică dificilă, subliniind importanța unei politici fiscale responsabile.