Guvernul României a făcut recent lumină în privința modificărilor aduse jalonului M59 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reforma sistemului de impozitare a autovehiculelor, un subiect sensibil și de actualitate în contextul discuțiilor privind taxarea poluării și tranziția către mobilitate sustenabilă. În timp ce structura de bază a calculului fiscal va rămâne centrată pe capacitatea cilindrică a mașinilor, noile reglementări introduc și un criteriu suplimentar, cel al gradului de poluare, o mutare menită să încurajeze adoptarea vehiculelor mai prietenoase cu mediul.
Poluarea devine factor de influență în impozitare
Conform anunțului oficial, “noile valori vor fi influențate direct de gradul de poluare”, ceea ce va avea un impact imediat asupra fiscalității autovehiculelor, în special a celor vechi sau cu emisii ridicate. Deși elementul principal în calcul va rămâne cilindreea, autoritățile doresc să reducă presiunea fiscală asupra mașinilor mai ecologice prin limitarea facilităților pentru anumite categorii de modele hibride. În esență, este o abordare menită să stimuleze achiziția de vehicule cu emisii reduse, în contextul eforturilor globale și locale de reducere a poluării.
Pentru a înțelege mai bine schimbările, este util să precizăm că, până acum, sistemul de taxare era predominant bazat pe capacitatea cilindrică, un indicator temporar și pur tehnic, dar care, în practica, nu reflecta întotdeauna impactul real asupra mediului. Prin introducerea criteriului de poluare, autoritățile speră să direcționeze fluxurile de cumpărători spre modele mai eco-friendly și să limiteze în același timp avantajele fiscale ale vehiculelor vechi și poluante.
Implicații pentru șoferi și piața auto
Măsura pare să vină în contextul în care România se alătură eforturilor internaționale de reducere a emisiilor, dar ridică și întrebări legate de impactul asupra bugetelor persoanelor care dețin autovehicule în condițiile economice actuale. Vehiculele mai vechi, în special cele cu motorină sau benzină de capacitate mare, vor putea fi, în funcție de noua reglementare, să fie supuse unor taxe mai mari sau să piardă anumite facilități fiscale.
Pentru piața auto, aceste modificări înseamnă, de asemenea, o ajustare a strategiei de cumpărare și vânzare. Producătorii de vehicule hibride și electrice vor avea motive să se bucure, în timp ce consumatorii cu bugete limitate la mașini vechi vor fi nevoiți să își reevalueze opțiunile în ceea ce privește mobilitatea. În plus, acest context va amplifica promisiunile și stimulentele pentru adoptionarea de tehnologie verde, dar și preocupările legate de costurile suplimentare pentru proprietarii de mașini poluante.
Perspective și provocări în implementare
Deși măsurile au fost bine însușite, implementarea efectivă a noilor reguli și impactul lor pe termen lung rămân de văzut. Autoritățile române promovează aceste schimbări ca parte a planurilor de a reduce în mod real nivelul de poluare și de a adapta fiscalitatea la noile realități ale mobilității. Cu toate acestea, reprezentanții industriei auto și ai societății civile atrag atenția asupra necesității de a găsi un echilibru între obiectivele ecologice și sustenabilitatea economică.
Între timp, discuțiile continuă, iar consumatorii rămân în așteptarea unor clarificări suplimentare și a unui ghidaj precis care să le permită să înțeleagă exact ce presupune noile reguli și cum le pot adapta bugetele la aceste cerințe. Într-o perioadă în care tranziția energetică a devenit o prioritate europeană, o astfel de reformă fiscală pare să pună accent pe responsabilitatea fiecărei părți pentru un mediu mai curat și un peisaj auto mai prietenos cu natura.
