Autoritățile românești au demarat un control amplu la nivelul Consiliului Local al Sectorului 1 din București, într-un demers menit să clarifice modul în care sunt gestionate două dintre cele mai importante companii deținute de administrația locală: CET Grivița și Compania de Investiții și Dezvoltare Sector 1 S.A. Acțiunea vine după o serie de suspiciuni legate de conducerea politizată și de lipsa unor rezultate concrete în activitatea acestor societăți, criticate de-a lungul timpului pentru gestionarea defectuoasă a resurselor și pentru tendința de a numi conducători provizorii pe criterii politice.
### Verificări cu impact major asupra administrației locale
Controlele au fost inițiate la începutul anului, ca răspuns la ceea ce Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice consideră o practică frecventă de întârziere sau tergiversare a procesului de selecție pentru conducere. În condițiile în care societățile sunt administrate de persoane numite „interimar” de ani buni sau pe criterii politice, autoritățile centrale doresc să evalueze dacă aceste situații reflectă probleme de guvernanță sau dacă sunt rezultatul unor decizii întâmplătoare sau intenționate.
În același timp, controlul vizează și proceduralitatea alegerii conducătorilor, în contextul în care, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, și normelor metodologice adoptate recent, orice numire trebuie să fie justificată și transparentă. Numirea președintelui provizoriu al CET Grivița, Ioan Victor Dogaru, membru al PSD și controlor financiar la CNAIR, și implicarea altor politicieni în conducerea societăților publice din Sectorul 1, au atras deja critici din partea opoziției și a societății civile, care condamnă perpetuarea unor practici politice în interiorul acestor entități.
### Conducerea politizată și rezultatele zero din proiectele investiționale
Situația celor două companii devine și mai suspectă având în vedere rezultatele atribuite, în general, ca fiind modeste sau inexistente. În cazul Companiei de Investiții și Dezvoltare Sector 1, înființată în 2018, oficial pentru a sprijini dezvoltarea urbană durabilă și implementarea unor proiecte menite să ridice standardele de viață ale locuitorilor, realitatea a fost departe de a fi în concordanță cu aceste obiective. În cei aproape șase ani de existență, compania a reușit să inițieze doar proiecte electorale și să se ocupe de activități administrative de rutină, precum administrarea piețelor sau elaborarea de studii de fezabilitate, fără a produce investiții concrete sau rezultate palpabile.
De la fondare și până în prezent, compania nu a realizat investiții de anvergură, fiind implicată în doar câteva proiecte mai simple, cum ar fi reparații sau proiecte de amenajare a stațiilor de încărcare electrică. În același timp, salariile directorului general se ridică la aproape 2.500 de euro lunar net, în condițiile în care compania nu a inițiat niciun proiect major în ultimii ani. Unele surse din rândurile consilierilor pun sub semnul întrebării justificările pentru această situație, considerând-o un exemplu de gestionare nepotrivită a fondurilor publice, în condițiile în care rezultatele sunt aproape inexistente.
### Politizarea conduc siècle și impactul asupra bunului mers al societăților
Pe lângă lipsa unor reușite notabile, numirile în funcție au fost făcute pe criterii exclusiv politice, fapt care ridică serioase semne de întrebare asupra independenței și transparenței în administrarea acestor societăți. În Consiliul de Administrație al CET Grivița, membru este și fostul vicepreședinte al PNL Central, Mihai Voicu, în timp ce în cazul CIDS, toți membrii CA sunt numiți pe criterii politice, inclusiv președinta, Anca Elena Geamăna, fostă reprezentantă a PNL.
Această politizare a conducerii companiilor publice a avut, de-a lungul timpului, un impact negativ asupra performanței și încrederii cetățenilor în aceste instituții. În contextul în care bugetele alocate sunt uriașe, iar rezultatele pentru comunitate lipsesc cu desăvârșire, presiunea pentru clarificarea situației și pentru o administrație mai transparentă a crescut semnificativ.
În ciuda execuției bugetare și a promisiunilor făcute, practic, aceste companii au rămas un simbol al gestionării defectuoase a fondurilor publice în Sectorul 1, iar controalele în curs indică posibilitatea unor schimbări radicale în viitorul apropiat. Este dificil de spus dacă această anchetă va duce la schimbări concrete sau dacă va fi doar un pas temporar în cadrul unui sistem în care interesele politice continuă să prevaleze. Oricum ar fi, încetul cu încetul, opinia publică începe să ceară responsabilizare și o gestionare mai corectă și transparentă a resurselor locale.
