Guvernul aproba reforma Romsilva: reducerea numărului de directori și reconfigurarea structurii administrative
Guvernul a anunțat oficial aprobarea unui plan de reformare a Romsilva, compania care administrează pădurile din România, într-un efort de eficientizare și reducere a costurilor. Măsura vine ca parte a implementării proiectului de reformă prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu scopul de a alinia structura administrativă cu cerințele actuale și de a asigura gestionarea durabilă a resurselor forestiere.
Reducerea numărului de directori și reorganizare regională
Conform noilor propuneri, numărul de direcții silvice județene va fi redus semnificativ, de la 41 la 19, prin uniunea multor direcții locale în regiuni mai ample. În plus, planul vizează eliminarea unor posturi considerate redundante, cum ar fi operatorii de xerox sau alte funcții inutile, pentru a crea o organigramă mai compactă și mai adaptată nevoilor curente. În consecință, numărul de directori silvici va fi înjumătățit, o măsură apreciată de oficialii din Ministerul Mediului ca fiind un pas înainte pentru eficientizarea actului managerial.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat importanța acestei restructurări: „Este practic vorba de hotărârea de guvern care face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale. Numărul directorilor se va înjumătăți. Nu vom mai aproba organigrame care au operatori de xerox, pentru că am găsit și aceste cazuri.” Aceasta a adăugat că, posturile de conducere vor fi ocupate în continuare prin concurs și pe bază de contracte de mandat, cu criterii de performanță evaluate anual, pentru a asigura o gestionare mai responsabilă.
Evaluarea performanței și posibilitatea încetării mandatelor pentru cei care nu ating țintele stabilite reprezintă, astfel, un pas spre modernizarea culturii administrative și sporirea responsabilității în managementul pădurilor.
Critici și controverse legate de restructurare
Deși autoritățile susțin că reforma are drept scop creșterea eficienței și reducerea cheltuielilor, sindicatul angajaților din Romsilva, reprezentat de liderul Silviu Geană, a criticat dur această decizie. În opinia sa, experiențele anterioare din urmă cu două decenii, când numărul direcțiilor silvice din județe a scăzut de la 41 la 20, au avut rezultate negative.
„România a mai făcut astfel de experimente în urmă cu circa 20 de ani, când din 41 de direcții județene au rămas 20. După trei-patru ani de funcționare în maniera asta s-a ajuns la concluzia că este dăunătoare gestionării durabile a pădurilor. Începuse să escaladeze fenomenul tăierilor ilegale și multe alte probleme”, a declarat Geană. Criticile sale se bazează pe faptul că astfel de reorganizări pot destabiliza gestionarea resurselor naturale și pot favoriza deficiențe în control și monitorizare.
Contextul este accentuat și de ultimele verificări ale Ministerului Mediului, care au scos la iveală un tablou nu tocmai favorabil. În urma controlului, au fost identificate pierderi financiare semnificative în mai multe direcții silvice, suspiciuni de corupție, precum și întârzieri în plățile către antreprenori, din cauza unor întârzieri în implementarea proiectelor din PNRR. Unele cazuri au fost trimise Parchetului General pentru cercetări suplimentare, fapt ce ridică semne de întrebare despre nivelul de integritate și transparență în gestionarea resurselor forestiere.
Perspective și provocări viitoare
Reforma Romsilva a fost pregătită pentru a răspunde atât dificultăților din trecut, cât și pentru a alinia activitatea companiei la standardele europene de gestionare durabilă. Cu toate acestea, criticii rămân sceptici, argumentând că simpla reducere a numărului de conducători nu va soluționa problemele structurale legate de corupție, gestionare defectuoasă sau ilegalități.
În timp ce Ministerul Mediului susține că reorganizarea va face posibilă o gestionare mai responsabilă și transparentă, specialiștii avertizează că orice reformă trebuie să fie însoțită de controale riguroase și de măsuri clare pentru combaterea fenomenelor negative care au afectat în trecut pădurile statului. Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor păși cu succes spre un management sustenabil și bine orchestrat al resurselor forestiere din România.
