Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a acurut luni, în cadrul conferinței The Economist, că menținerea unui echilibru delicat între politicile monetare și cele fiscale este esențială pentru a păstra disciplina fiscală, a stimula creșterea durabilă și a susține stabilitatea economică a țării. În condițiile unui climat internațional marcat de incertitudine crescută, Isărescu a atras atenția asupra provocărilor cu care se confruntă economiile regionale și globale, explicând contextul complicat în care trebuie să se adapteze politicile economice.
Un echilibru dificil în fața provocărilor globale
În deschiderea discursului său, guvernatorul BNR a subliniat că lumea economică traversează „timpuri provocatoare pentru toate sectoarele și toate economiile”, citând conflictele geopolitice, tarifele comerciale și instabilitatea politică ca factori care influențează deciziile de politică monetară și fiscală. „Există un șoc imens în ceea ce privește conflictele geopolitice și tarifele comerciale, iar acestea afectează direct politicile noastre”, a afirmat Isărescu, referindu-se la complexitatea managementului macroeconomic în contextul actual.
El a explicat că, în astfel de condiții, politicile trebuie să fie gândite cu mare precizie pentru a evita dezechilibrele, menținând totodată un mediu favorabil investițiilor și inovării. „Această joncțiune între politicile monetare și fiscale necesită un act de echilibru delicat”, a punctat guvernatorul, subliniind necesitatea păstrării disciplinei fiscale pentru a preveni riscurile de instabilitate.
Stabilitatea și creșterea durabilă, priorități în fața crizei
Isărescu a reiterat faptul că asigurarea stabilității economice rămâne un obiectiv prioritar al Băncii Naționale. El a explicat că o creștere durabilă nu poate fi obținută pe baza unor dezechilibre, ci prin investiții solide și reforme structurale. În contextul ultimilor ani, când economia românească a fost lovită de multiple șocuri, politicile monetare au fost considerate, în general, adecvate, contribuind la menținerea unei inflații moderate.
Chiar dacă războiul din Ucraina și alte tensiuni geopolitice au adus presiuni suplimentare, Isărescu a apreciat că deciziile băncilor centrale din regiune și din economiile emergente au fost adaptate corespunzător circumstanțelor pentru a menține stabilitatea. Totuși, el a subliniat că așteptările publice rămân ridicate, iar impactul social al acestor crize persistă, fiind nevoie de reforme și de o consolidare a rezilienței financiare.
Contextul regional și perspectivele economice
În discurs, guvernatorul BNR a punctat faptul că țările din Europa de Sud-Est, inclusiv România, sunt bine integrate în lanțurile valorice europene și în piața unică a UE. „Noile state membre au făcut pași importanți în minimizarea lacunelor față de țările mai vechi, devenind mai convergente din punct de vedere economic”, a explicat Isărescu, subliniind rezultatele eforturilor de aderare.
El a apreciat, totodată, că stabilitatea și creșterea durabilă trebuie gestionate în contextul unei situații geopolitice volatile, unde fragmentarea relațiilor diplomatice și reconfigurarea alianțelor strategice reprezintă noi provocări pentru mediul de afaceri și pentru sistemul financiar.
Rolul discuțiilor internaționale în formarea deciziilor
Evenimentul la care a participat Isărescu, conferința The Economist, reunește oficiali guvernamentali, lideri europeni, reprezentanți NATO, laureați ai premiului Nobel și lideri de afaceri, reflectând un interes crescut pentru situația economică și geopolitică a regiunii. Invitatul special, economistul Daron Acemoglu, a adus în discuție influența instituțiilor asupra dezvoltării, completând astfel cadrul complex în care trebuie să se ia deciziile de politică economică.
Lansată la București, prima ediție a „Economist România Government Roundtable 2026” a evidențiat ambiția de a discuta deschis cele mai importante teme pentru stabilitatea și securitatea regiunii, în contextul unei incertitudini globale accentuate. În timp ce oficialii și experții analizează vestea dificilă a timpurilor actuale, în România se urmează o direcție clară: menținerea stabilității și promovarea reformelor pentru a face față provocărilor de pe scena internațională.
