Gripa aviară, una dintre cele mai periculoase și contagioase boli ale păsărilor, a fost recent confirmată în zona comunei Glina, din județul Ilfov, afectând lebedele de pe râul Dâmbovița. Descoperirea virusului A H5N1 ridică semne de întrebare privind riscurile epidemiologice și necesitatea unor măsuri de prevenție mai stricte, fiind un semnal de alarmă pentru autorități și gospodari deopotrivă.
### Măsuri stricte de biosecuritate pentru limitarea răspândirii virusului
În urma confirmării cazului, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Ilfov a instaurat un set de măsuri riguroase, menite să stopeze orice posibilă răspândire a virusului. Primăria comunei Corbeanca a anunțat că autoritățile locale impun reguli stricte privind modul de creștere și îngrijire a păsărilor, pentru a proteja nu doar gospodăriile, ci și mediul înconjurător.
Recomandările sunt clare și adresate tuturor cetățenilor: evitarea creșterii păsărilor în aer liber este esențială. În cazul în care menținerea păsărilor domestice în condiții exterioare este indispensabilă, hrănirea și adăparea trebuie să se facă în spații închise, unde păsările să nu aibă acces la păsările sălbatice, considerate principalele vectori de transmitere. În plus, apa folosită pentru aceste activități trebuie să provină din surse sigure, fiind interzisă utilizarea apei din lacuri, râuri sau bălți, care pot fi contaminate cu virusul periculos.
### Protejarea păsărilor și responsabilitatea cetățenilor
Autoritățile solicită cetățenilor ca păsările domestice să fie ținute separate de cele sălbatice și de alte animale, precum rozătoarele sau câinii de companie, pentru a evita orice contact care ar putea duce la răspândirea virusului. Este obligatorie separarea speciilor în cadrul gospodăriei, iar accesul la cursurile de apă și amenajările hidrologice trebuie strict restricționat.
Un alt aspect important atestat de autorități este responsabilitatea personalului implicat în îngrijirea păsărilor. Doar o singură persoană ar trebui să aibă atribuții în acest sens, pentru a minimiza riscul de contaminare. Se recomandă ca această persoană să utilizeze încălțăminte diferită de cea folosită în restul gospodăriei și, ideal, să o dezinfecteze după fiecare utilizare. În cazul observării păsărilor bolnave sau a mortalității neașteptate în gospodării, cetățenii sunt obligați să anunțe imediat medicul veterinar sau Direcția Sanitară Veterinară.
### Înțelegerea pericolului gripa aviară și potențialele riscuri pentru oameni
Virusul A H5N1, cunoscut sub denumirea de gripă aviară, nu afectează doar păsările, ci, în cazuri rare, poate tranzita și la om. De aceea, autoritățile monitorizează foarte atent răspândirea virusului și încurajează populația să fie vigilentă. Boala se caracterizează printr-o răspândire rapidă și, uneori, bruscă, fără semne evidente inițiale, ceea ce face prevenția dificilă.
Păsările infectate pot prezenta simptome precum: mutație și umflare a crestei și a bărbiiței, pete violete pe piele, secreții apărute din cioc și nări, respirație dificilă, tremurături ale capului, paralizii și diaree, confirmând riscul crescut pentru populație în cazul în care virusul ajunge în mediul uman. Întrucât boala poate evolua precipitat și cu posibilitatea de a cauza moartea păsărilor sau a oamenilor în cazuri grave, măsurile de prevenție și control devin prioritatea absolută.
Cu toate acestea, autoritățile nu exclud posibilitatea unor cazuri omenești, dacă virusul suferă mutații și se adaptează la oameni. În context, acțiunile preventive și conștientizarea populației au devenit elemente cheie în strategia de combatere a acestei amenințări.
Situația din Ilfov și măsurile implementate indică o alertă clară pentru toate comunitățile din zona afectată, dar și un apel la responsabilitate pentru fiecare cetățean. În timp ce autoritățile monitorizează în continuare răspândirea virusului, opinia publică trebuie să rămână vigilentă și să respecte cu strictețe recomandările pentru protejarea animalelor și, implicit, a sănătății publice. În condițiile în care virusul continuă să reprezinte o amenințare reală, coordonarea eforturilor între medici veterinari, autorități și cetățeni devine cimentul unei lupte împotriva unei boli care, în cele din urmă, amenință întreg ecosistemul local.
