Coaliția de guvernare din România se află din nou într-un impas major, după ce negocierile pentru adoptarea bugetului de stat pe 2026 au fost suspendate miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe. Blocajul politic a dus la amânarea ședinței plenului, inițial programată pentru aceeași zi, iar perspectivă adoptării bugetului a devenit din ce în ce mai incertă, riscul de a deturna calendarul parlamentar fiind tot mai aproape.
Criza din coaliție și veto-ul PSD
Situația s-a acutizat după ce PSD a adoptat o poziție fermă în ceea ce privește amendamentul care presupunea alocarea a 1,1 miliarde de lei pentru măsuri sociale destinate pensionarilor și persoanelor cu venituri reduse. Liderii social-democrați au amenințat că nu vor susține anexele 1 și 2 ale bugetului dacă nu se va respecta această sumă, esențială pentru implementarea unor politici sociale, transmitând explicit că fără ea, nu vor susține documentul.
Declarațiile au fost dur primite de către cei de la PNL și USR, care nu aveau majoritatea necesară pentru continuarea discuțiilor în lipsa susținerii PSD, motiv pentru care ședința comisiilor a fost suspendată pentru a doua oară în aceeași zi. La nivelul coaliției s-a contaminat sentimentul de criză, liderii celor trei partide retrăgându-se în biroul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru a încerca deblocarea situației.
Contextul politic și negocierile eșuate
Conflictul a fost declanșat de opoziția Ministerului Finanțelor, care a argumentat că suplimentarea bugetului cu acea sumă amenință echilibrul fiscal, invocând impactul asupra deficitului. În comisia de buget, amendamentul PSD, care propunea suplimentarea cu 1,1 miliarde de lei pentru Ministerul Muncii, nu a întrunit numărul de voturi necesar: 23 „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere, sub pragul de 26 de voturi stabilit de conducerea ședinței. Acest rezultat a aprins spiritele și a generat o serie de acuzații între partidele din coaliție.
Pentru PSD, modul de calcul al majorității a fost contestat, social-democrații acuzând prezența parlamentarilor AUR, care, fără a vota, au fost folosiți ca o „barieră procedurală” pentru blocarea amendamentului. La rândul lor, liberalii și USR susțineau că prezența oricărui parlamentar în sală, indiferent dacă votează sau nu, îndeplinește pragul pentru validarea amendamentelor, indiferent de intenție. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat volut, că „neparticiparea la vot a fost o opțiune politică” și a criticat amendamentul, pe care îl consideră „nedemocratic și neconstituțional”, ceea ce a amplificat tensiunile.
Acuzații reciproce și încercări de compromis
Suspiciunile între partidele din coaliție și din opoziție s-au acutizat rapid. PNL și USR au lansat acuzații privind o posibilă înțelegere între PSD și AUR menită să blocheze dezbaterile legate de buget, în timp ce social-democrații au acuzat partenerii de guvernare că folosesc proceduri parlamentare pentru a respinge măsurile sociale agreate.
Deputata PNL Raluca Turcan a declarat că PSD a „blocată bugetul” și a pus sub semnul întrebării plata salariilor, pensiilor și a altor ajutoare sociale, avertizând că, în absența unui buget adoptat la timp, statul va începe să funcționeze „cu frâna trasă”. La rândul său, Sorin Grindeanu a respins aceste critici, reafirmând că PSD nu va renunța la solicitările sociale. Liderul social-democrat a afirmat: „PSD merge până la capăt pentru copiii cu dizabilități și pensionari. Nu cedăm șantajului”.
În încercarea de a găsi o soluție, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost dispus să caute alternative, precizând că susține suplimentarea, dacă se identifică o sursă de finanțare. Varianta propusă de PNL și USR de a acoperi suma cu fonduri europene a fost respinsă de PSD, care avertizează că aceste fonduri nu oferă suficiente garanții pentru plata efectivă a ajutoarelor sociale.
În această situație complicată, UDMR a propus o soluție de compromis: includerea celor 1,1 miliarde de lei în buget sub forma unor credite de angajament, urmând ca, la prima rectificare bugetară, suma să fie transformată în credite bugetare. Această variantă ar permite, cel puțin teoretic, angajarea cheltuielilor acum, pentru ca banii să fie disponibilizați ulterior, odată ce condițiile sunt îndeplinite.
Până la reluarea negocierilor, perspectiva adoptării bugetului pentru 2026 rămâne incertă, iar blocajul politic continuă să amenințe calendarul parlamentar. În condițiile în care Parlamentul are programate mai multe dezbateri importante, riscul ca decizia finală să fie amânată sau, în cel mai rău caz, refuzată, devine din ce în ce mai real. Cu fiecare zi de tergiversare, tensiunile din coaliție și probabilitatea unui blocaj total se intensifică, lăsând așteptări scăzute pentru finalizarea procesului în condiții normale.
