Alianța UE-Mercosur: O amenințare pentru agricultura franceză
Accordul UE-Mercosur, ratificat în ciuda opoziției unor state membre, ridică semne de întrebare serioase asupra viitorului agriculturii din Europa, în special în Franța. Această decizie, percepută ca o „moarte programată” a sectorului agricol autohton, a stârnit indignare în rândul agricultorilor, care se confruntă deja cu o criză profundă.
Controversă în sânul Uniunii Europene
Pe 17 ianuarie 2026, Uniunea Europeană a semnat acordul comercial cu Mercosur, în ciuda protestelor din partea Franței, Poloniei și altor state. Lucrarea de negociere, începută acum 25 de ani, a fost considerată un „jalon major” pentru suveranitatea strategică europeană de către Comisia Europeană. Totuși, nu toată lumea împărtășește această viziune optimistă. Agricultorii se simt trădați, iar mulți dintre ei consideră că acest acord va favoriza în principal Germania și va condamna agricultura franceză.
După cum a declarat un agricultor din sudul Franței, „această înțelegere reprezintă un atac direct asupra fermelor noastre. Nu avem resursele necesare pentru a concura cu produsele din Mercosur.” În acest context, asociațiile fermierilor cer o revizuire urgentă a politicilor agricole europene.
Cuțitul înfipt în spatele agricultorilor
Critica este îndreptată nu doar împotriva alegerilor strategice ale Comisiei Europene, ci și asupra liderilor politici francezi care au fost percepuți ca fiind complice la această situație. Françoise, o agricultoare din regiunea Provence, susține că „politicienii nu ne ascultă. Îngrijorările noastre nu contează în fața intereselor economice ale unor state mai mari”. De asemenea, se tem că acordul va duce la o creștere drastică a importurilor de produse agricole din America de Sud, în detrimentul producției locale.
Declinul agriculturii franceze nu se referă doar la pierderea locurilor de muncă, ci și la pierderea identității naționale. „Fermierii sunt coloana vertebrală a societății noastre. Dacă îi lăsăm să dispară, ce va rămâne din cultura agricolă franceză?”, se întreabă Pierre, un activist din domeniul agriculturii sustenabile.
Perspective sumbre pentru viitorul agricol
Proiecțiile sugerează că, din cauza acestui acord, Franța ar putea pierde aproximativ 150.000 de locuri de muncă în sectorul agricol. Potrivit unor studii, deja 40% din producția de fructe, precum piersicile și caisele, a fost afectată, sporind temerile pentru un viitor sumbru. Conform unui raport recent, „acest acord ar putea accelera dispariția generațiilor de agricultori și munci agricole tradiționale, astfel având un impact dezastruos asupra comunităților rurale”.
Experți precum Dominique Chargé, președintele cooperării agricole, avertizează că „un țară care nu își hrănește cetățenii nu își mai poate susține competitivitatea”. Acest punct de vedere este esențial, având în vedere că securitatea alimentară devine o preocupare tot mai răspândită în întreaga lume.
În centrul acestei dispute se află o problemă de profunzime: suveranitatea națională. Pe fondul presiunii economice globale, agricultura este privită ca o victimă a deciziilor luate într-un sistem bureaucratic, unde interesele politice și economice ale marilor puteri europene prevalează asupra celor locale.
Un apel la acțiune
În fața acestei realități, agricultorii din Franța încearcă să se mobilizeze și să ceară reforme care să le protejeze interesele. În același timp, ei vorbesc despre nevoia de a reconecta societatea franceză cu agricultura locală. „Trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru și să protejăm ceea ce este al nostru. Agricultura nu este doar o afacere; este o parte esențială a culturii și identității noastre”, conchide Françoise.
Astfel, criza agricolă din Franța se transformă într-un simbol al conflictului dintre suveranitate națională și interesele economice globale, ridicând întrebări fundamentale despre direcția în care se îndreaptă Europa. Numai timpul va arăta dacă agricultorii vor reuși să își apere drepturile și să își salveze viitorul.
