Garda de Mediu întră în acțiune: controale naționale pentru gestionarea deșeurilor și alarmantele cifre ale reciclării în România
Autoritățile de mediu din România au anunțat, luni, demararea unui amplu program de controale la nivel național, vizând verificarea modului în care primăriile, asociațiile intracomunitare și Consiliile Județene gestionează problema deșeurilor. Acțiunea vine într-un context în care, în ultimii ani, cifrele privind reciclarea și tratarea deșeurilor continuă să fie alarmante, iar România rămâne departe de obiectivele asumate în domeniu.
Controale masive pentru o gestionare modernizată a deșeurilor
Inspectorii de mediu vor verifica dacă administrațiile locale respectă legislația și dacă utilizarea structurilor și a infrastructurii pentru colectare și reciclare face față standardelor europene și naționale. „Începem un control masiv al tuturor administrațiilor, locale, județene și intracomunitare pe tot ce înseamnă gestionarea deșeurilor. Este al patrulea an consecutiv în care experții noștri verifică mii de administrații și culeg date reale, din teren, care nu arată deloc bine. Concluzia noastră este că lucrăm pe un Plan Național de Gestionare a Deșeurilor depășit, care ne-a adus la un procent de 88% deșeuri nereciclate la nivel național”, declara recent Andrei Corlan, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu.
Această verificare pe scară largă vine în contextul în care, în 2025, inspectorii de mediu au aplicat amenzi record în valoare de peste 25 de milioane de lei, pentru deficiențe grave în gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, cifrele recente indică faptul că eforturile de reducere a deșeurilor nereciclate sunt insuficiente, iar peste 88% din produsele generate anual nu sunt reciclate, fiind trimise, în cea mai mare parte, direct la gropile de gunoi sau în depozite fără tratare corespunzătoare.
Deșeurile care nu se reciclează, o problemă de miliarde și sănătate
Potrivit raportului publicat în 2024 de Garda de Mediu, peste 5,5 milioane de tone de deșeuri sunt colectate anual în România, însă doar circa 209.000 de tone, adică 4%, ajung în ciclul de reciclare prin Sistemul de Gestiune a Deșeurilor (SGR). Restul de aproape 5,4 milioane de tone fie sunt depozitate fără a fi pretratamente, fie sunt gestionate greșit, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor publice în domeniu.
Este o situație îngrijorătoare, ținând cont că managementul ineficient al deșeurilor nu doar că afectează mediul înconjurător, ci are și implicații directe asupra sănătății populației și a costurilor administrative. În condițiile în care România se află la coada Europei la rata de reciclare, măsurile de intervenție și reforma legislativă devin imperative.
Propuneri de ajustare a politicilor pentru un sistem mai eficient
Pe fondul acestor provocări, experții de la Garda de Mediu au propus o serie de ajustări legislative, menite să clarifice domeniul de aplicare al regulilor și să impulsioneze procesul de reciclare. Una dintre cele mai importante recomandări vizează delimitarea clară a obligațiilor administrațiilor locale și operatorilor de salubritate, pentru a evita confuziile în responsabilități și pentru a crește transparența.
De asemenea, au fost sugerate modificări în indicatorii de performanță, pentru a stimula operatorii să recicleze mai mult și mai eficient, și nu doar să lege capitalele muncii în domeniu de cifre insatisfăcătoare. În prezent, există operatori care refuză deșeurile destinate sortării, din cauza unor parametri de performanță inadecvați sau a unor linii de colectare insuficiente, ceea ce contribuie la avansul procentului părăsit al reciclării.
Eforturile de reformare a sistemului de gestionare a deșeurilor sunt vitale pentru atingerea obiectivelor europene și pentru reducerea impactului asupra sănătății și mediului. În timp ce controalele se intensifică și se caută soluții pentru o administrare mai eficientă, perspectivele pentru un sistem de gestionare a deșeurilor mai responsabil se conturează din ce în ce mai clar.
În următorii ani, implementarea reformelor și adaptarea politicilor la realitățile locale vor fi cruciale pentru reducerea dependenței de depozitat și înregistrarea unor rezultate mai bune în procesul de reciclare, în beneficiul comunităților și al mediului înconjurător.
