Industria de apărare din România, în fața unor provocări majore de finanțare – întâlniri cruciale cu băncile și Guvernul
Industria de apărare din România se află în fața unui moment de maximă incertitudine, în contextul în care legăturile cu sistemul financiar național și european sunt mai fragile ca niciodată. Deși statul a anunțat o alocare de 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, modul în care aceste fonduri vor fi accesate de companiile românești rămâne încă un mister. La începutul acestei luni, oficialii din Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA) au avut o primă întâlnire oficială cu reprezentanți ai principalelor bănci din țară, încercând să stabilească posibilitățile reale de finanțare a membrilor asociației.
Negocieri critice pentru finanțarea industriei românești de apărare
Cu un portofoliu de aproape 80 de firme, majoritatea deținute de capital românesc, industria de apărare întâmpină bariere semnificative în accesarea creditelor comerciale, probleme accentuate de restricțiile legale și de lipsa unor mecanisme financiare adaptate specificului acestei industrii. „Până acum, OPIA şi membrii ei nu au fost întrebaţi şi nici nu au fost chemaţi la niciun fel de discuţie formală. Informal, am mai avut discuţii cu diferiţi parteneri străini,” a declarat Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președintele organizației și directorul companiei Romarm.
El a subliniat că, sporadic, dialogul cu partenerii externi a fost mai mult informal, iar pentru un sprijin concret, inițiativa trebuie să vină din partea autorităților guvernamentale. „Guvernul României, autorităţile care se ocupă de programul SAFE, trebuie să fie cele care să conducă discuțiile și să asigure suportul necesar,” a explicat Pîrcălăbescu.
Diferența majoră o face, însă, legislația europeană. Directiva 81 a Uniunii Europene interzice colaborarea directă între state pentru asemenea proiecte, ceea ce face ca fondurile alocate prin SAFE să fie dificil de utilizat pentru producătorii români, nefiind posibilă cooperarea în cadrul Uniunii pentru dezvoltarea tehnologiilor de apărare. În aceste condiții, experții recomandă ca firmele românești să exploreze colaborări cu parteneri din afara UE, cum ar fi Statele Unite sau Coreea de Sud, pentru a evita restricțiile europene.
Lipsa de instrumente financiare și rolul băncilor în sprijinirea industriei de apărare
Principalul obstacol identificat de companii este lipsa unui cadru financiar adaptat, mai ales în ceea ce privește creditarea și gestionarea monedelor. „Conturile sunt blocate sau restricționate de băncile din afară, iar lipsa instrumentelor de schimb valutar complică și mai mult activitatea,” a explicat un reprezentant al industriei. În acest context, băncile participante la discuție, precum CEC Bank, Banca Transilvania, BCR și BRD, și-au exprimat interesul pentru cooperare, dar au subliniat complexitatea domeniului și riscurile asociate.
Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank, a adus în discuție experiența deja avută în sprijinirea industriei de apărare, prin garanții de stat, contracte ferme și colaborări cu Eximbank. El a accentuat că, pentru a putea accesa fondurile europene, este esențial ca statul să joace un rol mai activ, în special prin clarificarea politicilor de export și garantare a securității comerciale. „Există reglementări internaționale pe aceste industrii, certitudinea vânzării acestor produse este foarte importantă, de aceea MApN ar trebui să joace un rol important,” a punctat Neacșu.
Dezvoltarea unui cadru legislativ pentru a susține industria de apărare
O altă problemă majoră identificată de reprezentanți este blocajul legislativ and procedural legat de accesarea fondurilor din mecanismul SAFE. Nicoleta Paliniuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a menționat că a avut deja discuții cu oficiali de la Banca Națională și că, după Paște, intenționează să continue dialogul, pentru a identifica soluții concrete. Ea a subliniat, însă, că tot procesul depinde de nivelul decizional de la nivelul guvernului, iar momentan, inițiativele sunt ‘blocate’ la cancelaria prim-ministrului.
„Tot ce ține de programul SAFE este însă blocat la nivelul Guvernului. Este nevoie de o intervenție clară și de soluții pentru a include și companiile românești în acest mecanism,” a spus ea. Paliniuc a avertizat că, dacă fondurile vor fi utilizate exclusiv pentru achiziții din alte țări UE, nu vom reuși să revitalizăm industria națională de apărare.
Pe termen lung, însă, perspectivele nu sunt lipsit de optimism. Alocarea europeană de aproape 17 miliarde de euro reprezintă o oportunitate unică pentru sector, dar doar dacă autoritățile vor reuși să finalizeze rapid procesul de implementare și să clarifice regulile de acces. În același timp, România trebuie să adapteze legislația pentru a face firmele locale mai „bancabile”, respectiv pentru a putea genera parteneriate și colaborări internaționale eficiente.
Pe fondul acestor încercări și obstacole, industria românească de apărare așteaptă, acum, răspunsurile oficiale, în speranța unui sprijin concret pentru revitalizarea unui sector strategic, precum și pentru atingerea autonomiei tehnologice și industriale. În condițiile în care bugetul de 150 miliarde de euro al mecanismului SAFE se află la dispoziția celor interesați, viitorul industriei de apărare din România depinde esențial de capacitatea de a negocia și de a se integra în noile realități europene și globale.
