Franța oficial, alături de alte state europene, sprijină acum înscrierea Gărzii Revoluționare Islamice (GRI) din Iran pe lista organizațiilor teroriste ale Uniunii Europene, o decizie care marchează o intensificare a tensiunilor între Occident și Teheran în contextul recentei escaladări a represiunii asupra protestatarilor din Iran. Anunțul francez vine în urma inițiativei italiene, iar această mutare a avut loc pe fondul revoltelor de amploare declanșate de teama de a pierde controlul asupra populației în plină eră a transformărilor sociale și politice din Iran.
Sprijinul Franței pentru listarea Gărzii Revoluționare Islamice
Groaznica decizie politică, devenită oficială miercuri, reflectă o poziție dură a Parisului față de acțiunile represive ale regimului iranian. În comunicatul transmis de președinția franceză, se precizează că Parisul sprijină ferm eforturile de a considera Gărzile Revoluționare Islamice ca organizație teroristă, “în contextul brutalităților și reprimării continue asupra protestatarilor din Iran.”
Este un pas major pentru modul în care Uniunea Europeană gestionează relația cu Iranul, demers care, dacă va fi aprobat, va limita și mai mult capacitatea Teheranului de a-și finanța și susține paramilitari în țările vecine și dincolo de granițele sale. De altfel, măsura reflectă și o dorință de a crește presiunea diplomatică asupra regimului de la Teheran pentru a încerca să încetinească represiunea și să impună unele limite asupra acțiunilor sale interne și externe.
Contextul internațional al deciziei
Decizia de a include Gărzile Revoluționare Islamice pe lista organizațiilor teroriste nu vine izolat. În ultimele săptămâni, Iranul a fost scena unor proteste masive izbucnite după moartea lui Mahsa Amini, o tânără arestată pentru încălcarea codului vestimentar strict impus femeilor. Reprimarea brutală a acestor manifestații a stârnit condamnări internaționale, iar Occidentul a încercat să răspundă prin măsuri diverse, inclusiv sancțiuni economice și diplomatic.
Iranul, pentru propria sa parte, a criticat deciziile Occidentului, acuzându-i de imixtiune în afacerile interne ale țării și de reducerea spațiului diplomatic pentru dialog. În acest context, sprijinul Franței și al celorlalte state europene pentru listarea Gărzii Revoluționare Islamice denotă o poziție mai dură, vizând nu doar reprimarea protestelor recente, ci și slăbirea influenței militare și ideologice a regimului.
Implicațiile pentru politica europeană și relația cu Iranul
Decizia reflectă o schimbare semnificativă în abordarea Uniunii Europene față de Iran, având în vedere că până acum lista organizațiilor teroriste includea cu precădere grupări extremiste sau paramilitare din alte regiuni. Listarea Gărzii Revoluționare Islame va avea, în acest sens, consecințe majore asupra relațiilor diplomatice și comerciale ale Iranului cu UE, dar și asupra activităților liderilor și structurilor interne ale regimului.
De partea cealaltă, Teheranul a cerut audierea și a amenințat că va riposta în moduri care vor afecta și interesele europene din regiune. Cu toate acestea, liderii europeni par deciși să mențină o poziție fermă, susținând neclintit drepturile protestatarilor și încercând să slăbească mecanismele de susținere ale regimului iranian.
În final, această decizie va fi urmărită cu mare interes atât de observatorii internaționali, cât și de oficialii iranieni, pe măsură ce mutarea devine parte integrantă a eforturilor UE de a răspunde la provocările din Iran și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. În condițiile în care tensiunile continuă să escaladeze, pariul este dacă măsurile dure vor avea efectul dorit sau dacă vor alimenta și mai mult diviziunea între Occident și Teheran, alimentând un conflict care pare departe de a fi încheiat.
