Înalta Curte de Casație și Justiție a încheiat luni un capitol controversat din dosarul penal al fostului primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache. Decizia pronunțată este clară și definitivă: fostul edil trebuie să primească înapoi diamantele în valoare de peste 2 milioane de euro și sumele de bani confiscate de procurorii DNA, chiar dacă acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență.
În pofida deciziei de condamnare, verdictul instanței vine în contextul în care prezența diamantelor și a sumelor semnificative de bani în posesia lui Tudorache a fost considerată a fi provenită din infracțiuni, dar cuantumul primelor părți din verdict nu a fost considerat suficient pentru o confiscare extinsă, așa cum solicitase inițial anchetatorii. Acest caz a ținut primele pagini ale presei românești, fiind un exemplu de complexitate în domeniul justiției penale, unde acquițiile de avere ale unor oficiali publici se intersectează cu principiul prezumției de nevinovăție.
### Începutul problemelor și implicarea nașului
Problemele penale ale fostului primar au început în noiembrie 2020, când Direcția Națională Anticorupție a redeschis anchete legate de presupuse fapte de corupție și trafic de influență. În centrul acestor acuzații a fost implicat Ion Niță, nașul lui Tudorache, care a fost acuzat de trafic de influență și spălare de bani, alături de soția politicianului. La acea vreme, anchetatorii au relevat că, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, Niță pretindea un comision de 10% din valoarea contractelor încheiate de firma unui om de afaceri cu o instituție aflată în subordinea Primăriei Sectorului 1.
Se pare că, în schimbul acestor favoruri, Niță se angaja să intervină pentru realizarea contractelor, atât direct, cât și prin intermediul lui Tudorache, pentru a se asigura că plățile sunt făcute la timp și tarifele actualizate. Un alt episod conex a avut loc în aprilie-iunie 2018, când același Ion Niță ar fi pretins și o nouă sumă de 10% pentru un alt contract încheiat cu o instituție a primăriei.
### Verdictul instanței și confiscarea diamantelor
Chiar dacă a fost considerat vinovat și condamnat, Tudorache a scăpat de închisoare datorită unei decizii bazate pe prisma faptului că suma primită inițial era „mică” și, totodată, având un nivel de educație considerat înalt, ceea ce a fost folosit ca argument pentru suspendare. Mai mult, în ceea ce privește acuzația de spălare de bani, judecătorii au decis că acesta și soția sa nu dețineau prova suficiente pentru a demonstra că sumele cheltuite, despre care se știe doar că sunt de ordinul milioanelor de euro și nu pot fi justificate legal, provin din activități infracționale.
Cu toate acestea, parte din declarațiile și probele aduse în instanță au fost suficiente pentru a dispune restituirea diamantelor și banilor. Astfel, instanța a decis în mod clar că, deși Tudorache a fost condamnat pentru corupție, diamantele și suma confiscată vor fi returnate fostului primar, fiind considerate a nu proveni din infracțiuni, cel puțin în condițiile în care măsura de confiscare extinsă nu a mai putut fi aplicată din cauza limitelor procedural.
### Perspective și deviații în cazul procedurii
Decizia instanței atrage însă atenția asupra procedurilor și limitei de aplicare a confiscărilor extinse. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a făcut recurs, dar ulterior a pierdut definitiv această șansă, lăsând în vigoare hotărârea de restituire a diamantelor. În plus, faptul că judecătorii au considerat suma în discuție a fi justificabilă sau nu a fost un punct critic în analiza legală, întrucât procurorii au amânat să ceară confiscarea extinsă în apel, considerând momentul imediat și procedura nefiind compatibile cu istoria procesului.
Această decizie redeschide discuțiile despre modul în care justiția română tratează cazurile de corupție la nivel înalt și despre dificultățile în urmărirea și confiscarea patrimoniului ilicit. În timp ce anumite prejudicii materiale au fost restituite, cazul lui Tudorache rămâne un exemplu ilustrativ pentru provocările sporite de proceduralism și pentru dificultățile în dovedirea provenienței folosită pentru justificarea avuției.
Pentru moment, verdictul rămâne definitiv, iar fostul primar al Sectorului 1 nu va executa în continuare o pedeapsă în penitenciar, dar rămâne în centrul unei controverse care reflectă subtilitățile și complexitatea luptei anticorupție în România. Ultimele dezvoltări sugerează că această speță nu s-a încheiat complet și că episoadele de scrutin legal și controverse le vor da încă mult de lucru autorităților și instanțelor.
