Secretul terenurilor și locuințelor de la Primăria București dezvăluit de anchetele Buletin de București
O investigație recentă a revistei Buletin de București a scoasă la lumină una dintre cele mai bine păzite secrete ale administrației locale: modul în care terenurile și locuințele aflate în patrimoniul public au ajuns în proprietatea unor personaje controversate din justice, politică și lumea afacerilor. În centrul atenției se află o rețea de favorizați, incluzând politicieni, cântăreți, oameni de afaceri și funcționari publici, mulți dintre ei cu investigații penale în desfășurare sau implicați în dosare grele de corupție.
Terenuri și locuințe neînregistrate oficial, dar concesionate ilegal
Un caz emblematic adus în discuție de jurnaliști este cel al fostului procuror Marius Nicu Vasile, care a primit în concesiune un teren de 73 de metri pătrați de la Administrația Fondului Imobiliar (AFI). Pe acest teren, acesta susține că și-a ridicat o casă cu etaj în Sectorul 4 al Capitalei, însă afirmațiile sale sunt contestate de documente și de anchetele publicate. La o vedere superficială, construcția ar apărea și în evidențele cadastrale, dar consultarea oficialelor arată că nimic din ceea ce afirmă Vasile nu confirmă existența legală a imobilului. Documentele arată, de altfel, că terenul nu are în evidențe vreo construcție, iar cererea de înregistrare a dreptului de proprietate a fost respinsă de autorități.
Această situație scoate în evidență modul în care, în Capitală, legalitatea concesiunilor a fost adesea compromisă de favorizarea grupurilor privilegiate. Terenurile, care ar fi trebuit să servească unor scopuri sociale sau destinate locuirii vulnerabile, au fost alocate selectiv, de regulă oamenilor cu relații sau afaceri în sânul administrației locale. Concesionarea pe termen lung, de 49 de ani, a permis suprafețe valoroase din zonele cele mai căutate să ajungă aproape exclusiv în posesia câtorva uzurpatori, ignorând principiile transparenței și ale legalității.
Personaj controversat: fostul procuror, implicat în atacuri și amenințări
Reprezentantul unei generații de magistrați care au trecut în lumea afacerilor, Marius Nicu Vasile a declarat că „totalitatea afirmațiilor legate de construcția casei sunt minciuni”. Într-un email trimis redacției, el susține că vila construită pe terenul public „nu a fost construită de niciun procuror” și o consideră o „totală minciună”. În același mesaj, acuză că materialul publicat încalcă legislația GDPR, menționând explicit adresa exactă a terenului și a imobilului, fapt pe care l-a calificat drept o divulgare ilegală de informații.
Fostul magistrat a anunțat în același timp că va depune plângeri penale pentru „divulgare de informații nepublice și hărțuire”. Într-o demonstrație de noncooperare, acesta a refuzat să mai răspundă la solicitările redacției, blocând numărul telefonic de contact. La scurt timp după publicare, Marius Nicu Vasile a transmis că normele legale nu au fost încălcate și că intenționează să acționeze în justiție pentru a demonstra veridicitatea afirmațiilor sale.
Cum funcționa mecanismul concesionării terenurilor în București?
Potrivit legislației locale și documentelor consultate, concesionarea terenurilor în curțile imobilelor a fost un proces reglementat încă din anii ’90, însă cu rezultatele care ne arată acum. Concesiunile de teren pe 49 de ani, acordate în principal pentru extinderea locuințelor, au fost în teorie destinate locuitorilor obișnuiți, dar, în practică, au devenit una dintre principalele uși deschise pentru privilegiați. Beneficiarii, deseori influenți sau cu legături în cercurile politice, au reușit să obțină terenuri valoroase în zone de interes, pe care apoi le-au tranzacționat sau le-au folosit în scopuri imobiliare.
Reassignarea acestor terenuri către oameni de afaceri sau membri influenți ai societății s-a făcut într-un mod opac, ignorând interesele sociale sau necesitatea unei gestionări corecte a patrimoniului public. În cazul flăcărilor recente, exemple precum cel al fostului procuror Vasile sunt doar vârful iceberg-ului, iar în sine, beneficiile au însemnat și lipsa de transparență și control asupra modului în care fondul imobiliar public a fost exploatat.
În momentul de față, anchetele continuă, iar autoritățile se află în fața unui test crucial: dacă vor reuși să deconspire și să sancționeze aceste abuzuri, sau dacă unele interese vechi vor continua să suspende echitatea și legalitatea în gestionarea patrimoniului orașului. În condițiile în care lista beneficiilor este încă parțial cunoscută și departe de a fi încheiată, dezvăluirile din ultima perioadă încep să dea un semnal clar: transparența și justiția trebuie să devină prioritatea principală a administrației locale.
