Decizia CCR privind pensiile speciale, un precedent controversat
Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale (CCR), a calificat ca „fără precedent” refuzul plenului CCR de a aproba cererea de amânare avansată de judecători în dosarul pensiilor speciale. Într-un interviu acordat Digi24, el a subliniat că, pe parcursul a aproape 11 ani de activitate în cadrul Curții, nu s-a mai întâmplat ca o solicitare de amânare din partea judecătorilor să fie respinsă. Această situație creează un climat de incertitudine în jurul unei teme sensibile, afectând în mod direct judecătorii și alte categorii de pensionari.
Îngrijorări legate de discriminare
Lăzăroiu a evidențiat faptul că legea referitoare la pensiile magistratilor conține elemente discriminatorii. „Legea este discriminatorie, pentru că numai pensiile magistraților sunt luate în discuție și legiferate, restul pensiilor de serviciu nu,” a declarat el. Această pivotare pe o singură categorie profesională ridică semne întrebării cu privire la aplicabilitatea justiției în mod egal pentru toți cetățenii, indiferent de profesie.
Despre cuantumul pensiei, fostul judecător a adus în discuție discrepanțele între estimările oficiale și realitate. „Se spune că ar fi de 70%, când de fapt este 50%. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu era 50%, era spre 60%,” a subliniat Lăzăroiu, subliniind că pensiile magistraților sunt în general mai mari comparativ cu cele ale altor categorii pensionare. Aceste afirmații subliniază nu doar un aspect tehnic, ci și ajustările necesare pentru a se asigura o echitate socială reală.
Reflexii asupra procesului decizional al CCR
Lăzăroiu a discutat despre modul în care se iau deciziile la CCR, sugerând că există o tendință de a favoriza anumite soluții în detrimentul unei analize obiective. „Dacă din acest punct de vedere rezultă un fapt care duce la o concluzie, și acest punct de vedere nu este așteptat, se forțează practic adoptarea unei soluții,” a spus el, lăsând să se înțeleagă că poate exista o presiune pentru a se menține o anumită imagine a Curții. În astfel de condiții, justiția poate deveni o minge de fotbal în jocul politic.
Fostul judecător a adus un exemplu din 2018, când o cerere de amânare legată de o cauză importantă, cea care îl viza pe Liviu Dragnea, a fost aprobată fără probleme. Aceasta subliniază contrastul față de situația actuală și apariția unor tensiuni interne în cadrul CCR.
Reflectând pe marginea dialogului care se desfășoară în interiorul Curții, Lăzăroiu a adăugat că „negocierea” între judecători este departe de a fi una comercială, fiind mai degrabă o dezbatere intensă: „Acolo se aduc argumente și contraargumente. Practic, când eram în dubiu, ne luptam.” Această abordare ar trebui să contribuie la adoptarea unor soluții corecte, bazate pe principii solide de drept.
Cu toate acestea, recentul refuz de a amânat decizia stârnește îngrijorări și întrebări despre direcțiile pe care CCR le va lua în continuare. Evaluarea corectitudinii și echității în deciziile Înaltei Curți rămâne un subiect vital pentru încrederea publicului în sistemul judiciar românesc.
Pe măsură ce tensiunile se intensifică, societatea civilă, politicienii și experții în drept urmăresc cu atenție evoluțiile, dar și implicațiile pe termen lung ale acestor decizii esențiale.
