Conform Digi24: Municipiul Constanța a primit un rating „BBB-” cu perspectivă negativă de la agenția Fitch Ratings, aceeași evaluare ca și România. Această calificare, deși aparent tehnică, este esențială pentru orașele care doresc să atragă finanțare pentru investiții, influențând direct încrederea investitorilor și costurile de împrumut. La fel ca în cazul Constanței, București, Oradea, Brașov și Buzău au primit calificativul „BBB-” cu perspectivă negativă.
Ce înseamnă un rating Fitch pentru administrațiile locale
Ratingurile acordate de agențiile precum Fitch nu sunt o evaluare a performanței administrative sau un clasament al orașelor. În realitate, ele reprezintă un instrument financiar crucial pentru municipalitățile care intenționează să se finanțeze prin emiterea de obligațiuni municipale, adică să atragă capital direct de pe piețele financiare. Investitorii folosesc aceste ratinguri pentru a evalua probabilitatea ca un oraș să își ramburseze datoriile.
Adrian Codîrlășu, președintele CFA România, explică faptul că un rating cuantifică probabilitatea de default (PD) a unui emitent în următoarele 12 luni. Această valoare influențează direct costul împrumutului: cu cât riscul de nerambursare este mai mare, cu atât dobânda solicitată de investitori va fi mai ridicată. Practic, ratingul ajută investitorii să compare diferitele instrumente financiare disponibile și să determine dacă dobânda oferită compensează riscul asumat.
De ce doar câteva orașe românești solicită evaluări Fitch
Spre deosebire de ratingul suveran al României, monitorizat la nivel internațional, ratingurile locale sunt, de obicei, solicitate și plătite de către emitent – municipiul respectiv. Aceste evaluări implică un audit financiar independent, axat pe situația prezentă și, mai ales, pe perspectivele financiare pe termen lung, având în vedere maturitatea obligațiunilor, care poate ajunge la zece ani.
Un oraș precum Clujul, deși a avut anterior un rating Fitch, a solicitat retragerea acestuia după încheierea contractului cu agenția, din motive de cost. Un astfel de demers poate ridica semne de întrebare în rândul investitorilor, mai ales dacă entitatea respectivă are încă obligațiuni active pe piață, sugerând o potențială reticență în a-și face publică situația financiară.
Ratingurile nu sunt statice, ele fiind actualizate periodic, anual sau semestrial, în funcție de acordul dintre agenția de rating și emitent. Acest ciclu de actualizare explică și de ce municipiile beneficiază de evaluări în momente diferite pe parcursul anului.
Analiza Fitch: Ce intră în calcul pentru acordarea unui rating
Procesul de evaluare de către Fitch depășește simpla analiză a nivelului datoriei. Agenția examinează stabilitatea veniturilor municipiului, flexibilitatea acestuia în ajustarea taxelor și cheltuielilor, lichiditatea, structura datoriei, expunerea la diverse riscuri, precum și capacitatea de rambursare pe termen lung.
În cazul Constanței, de exemplu, Fitch a luat în considerare rolul său de principal port la Marea Neagră și economia diversificată, cu o rată a șomajului sub media națională. Veniturile considerate stabile și planurile de investiții ambițioase au fost punctate pozitiv. Cu toate acestea, agenția a semnalat expunerea la creșterea ratelor dobânzii din cauza datoriei cu dobândă variabilă (87%) și riscul valutar asociat datoriei denominate în euro (61%).
Fitch acordă două tipuri de calificative: Standalone Credit Profile (SCP), care reflectă puterea financiară intrinsecă a orașului, și Issuer Default Rating (IDR), ratingul efectiv al emitentului, care este limitat de ratingul suveran al țării. Pentru Constanța, SCP a fost „a-”, peste ratingul final „BBB-”, demonstrând că, deși situația financiară intrinsecă este solidă, ratingul final este influențat de riscul macroeconomic al țării.
Celelalte municipii evaluate – București, Brașov, Buzău și Oradea – au primit, de asemenea, ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă este legată de ratingul suveran al României. Deși profilele financiare individuale ale acestor orașe pot varia, ele sunt, în practică, plafonate de calificativul țării.
Înțelegerea acestor ratinguri este importantă și pentru locuitorii unui oraș. Un rating financiar mai bun se traduce prin costuri de împrumut mai mici pentru administrația locală, eliberând resurse care pot fi direcționate către proiecte de dezvoltare comunitară. Invers, un rating mai slab poate conduce la costuri de finanțare mai ridicate, afectând indirect bugetul local și capacitatea de investiții.
Sursa: Digi24