Conform Digi24: Ministerul Finanțelor sugerează că economia românească prezintă semne de stabilizare după o perioadă de scăderi în prima jumătate a anului 2026. Această perspectivă este fundamentată pe datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS), care indică o stagnare a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent și o ușoară contracție anuală. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat o accelerare a investițiilor din fonduri europene, o contribuție îmbunătățită a exporturilor nete și o tendință de scădere a deficitului extern și a inflației.
Potrivit datelor INS, în perioada aprilie-iunie 2026, PIB-ul s-a menținut la același nivel în termeni reali comparativ cu primele trei luni ale anului. Pe de altă parte, față de aceeași perioadă a anului anterior (2025), PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier. În primele șase luni ale anului 2026, economia României s-a contractat cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu prima jumătate a anului 2025.
Investiții europene, motor de redresare
Ministerul Finanțelor interpretează aceste cifre ca pe o temperare a contracției economice, subliniind îmbunătățiri sectoriale. Un argument central adus în discuție de oficialii Finanțelor îl reprezintă evoluția investițiilor. În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 42,5 miliarde de lei, față de 27,2 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent, marcând un avans de 56%.
Această dinamică a investițiilor se reflectă și în sectorul construcțiilor, inclusiv în proiectele de infrastructură. Autoritățile anticipează că lucrările în infrastructura de transport și energie vor genera efecte pozitive pe termen lung, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității productive interne. De asemenea, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu sfârșitul anului 2025, ca urmare a unei evoluții mai moderate a importurilor, concomitent cu o creștere a exporturilor.
Reducerea deficitului extern și inflația în scădere
Un alt indicator invocate de Ministerul Finanțelor este reducerea deficitului extern. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent a scăzut cu 5,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deficitul comercial cu bunuri a înregistrat, la rândul său, o diminuare de 3,9%, în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,3%, iar importurile au consemnat un avans marginal.
Autoritățile atrag însă atenția că investițiile în desfășurare necesită importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate influența temporar ritmul de reducere a deficitului extern. Pe termen mediu, se anticipează că extinderea și modernizarea capacităților de producție vor spori competitivitatea, vor stimula exporturile și vor contribui la înlocuirea importurilor cu producție internă.
Rata anuală a inflației a consemnat o scădere, ajungând de la 10,42% în luna iunie la 8,2% în iulie. Ministerul Finanțelor se așteaptă ca procesul de dezinflație să se accelereze începând din luna august, ca urmare a estompării efectelor de bază generate de măsurile fiscale implementate anul trecut. La temperarea presiunilor asupra prețurilor contribuie și încetinirea consumului și a dinamicii salariale. Cu toate acestea, inflația rămâne la un nivel ridicat, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie continuă să reprezinte riscuri.
Ministerul Finanțelor consideră că perioada actuală de ajustare economică ar trebui să conducă la o reorientare a modelului de creștere. Acesta ar trebui să se bazeze mai puțin pe stimularea consumului prin deficite publice mari și mai mult pe investiții, productivitate și competitivitate externă. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a subliniat că „creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”.
Sursa: Digi24
