Conform Digi24: Europa se confruntă cu o încălzire accelerată, de aproape două ori mai rapidă decât media globală, ridicând îngrijorări majore legate de criza climatică. Doar în vara acestui an, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese pe continent. Fenomenul este amplificat de o serie de factori interconectați, incluzând modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea rapidă a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, conform analizelor publicate de The Guardian.
La nivel mondial, planeta se încălzește din cauza emisiilor de carbon generate de arderea combustibililor fosili, dar Europa experimentează o creștere a temperaturii medii cu 2,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială, în timp ce media globală este de 1,4 grade Celsius. Începând cu jumătatea anilor ’90, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu, un ritm semnificativ mai alert comparativ cu alte continente precum America de Nord (0,42 grade Celsius/deceniu), Africa (0,36 grade Celsius/deceniu) sau America de Sud (0,27 grade Celsius/deceniu).
Schimbări în circulația atmosferică amplifică valurile de căldură
uscarea se încălzește mai repede decât oceanele, iar în Europa, modificarea circulației atmosferice a contribuit la apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și intense. Un exemplu notabil este valul de căldură din iunie 2026, când o „cupolă de căldură” a blocat aerul fierbinte deasupra continentului. Oamenii de știință suspectează o legătură tot mai puternică între criza climatică și aceste schimbări în circulația atmosferică. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene, a declarat: „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult. La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”. Aceste modificări ar putea fi legate de alterarea curentului-jet, un flux de aer de altitudine care influențează vremea și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.
Arctica, un factor cheie în încălzirea Europei
Arctica este regiunea care se încălzește cel mai rapid la nivel global. Topirea accelerată a gheții albe, care reflectă lumina solară, expune ape mai întunecate ce absorb o cantitate mult mai mare de căldură, creând un cerc vicios. Această încălzire accentuată în Arctica are un impact semnificativ asupra Europei, datorită apropierii geografice a unei părți importante a continentului de această regiune.
Reducerea stratului de zăpadă și impactul aerului mai curat
Anterior, Europa era acoperită pe suprafețe extinse de zăpadă iarna, contribuind la menținerea unor temperaturi mai scăzute prin reflectarea luminii solare. Criza climatică a dus la o reducere considerabilă a acestor suprafețe. În martie 2025, stratul de zăpadă se întindea pe 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020, o suprafață comparabilă cu cea a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc. Aceasta a fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă înregistrată din 1983.
În paralel, reducerea poluării aerului, un progres important pentru sănătatea publică, face însă mai vizibil efectul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Particulele poluante pot reflecta razele solare, limitând căldura care ajunge la sol. Un aer mai curat înseamnă o reflexie mai mică a radiației solare, intensificând efectul gazelor cu efect de seră. Reducerea poluării ar putea, de asemenea, să contribuie la intensificarea blocajelor atmosferice, menținând aceleași condiții meteorologice pe perioade mai lungi. Cercetătorii estimează că influența fiecărui factor variază în funcție de anotimp, încălzirea Arcticii fiind mai pregnantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice având o semnificație mai mare vara.
Costurile crizei climatice, atât umane, cât și economice, ating „niveluri de urgență națională”, conform declarațiilor lui Simon Stiell, șeful ONU pentru climă. Reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon și adoptarea unor măsuri urgente de protecție a populației sunt considerate esențiale.
Sursa: Digi24
