Conform Buletin.de: Lucrările de reabilitare a șinelor de tramvai pe strada Armand Călinescu din București au fost sistate temporar, după ce excavatoarele au scos la iveală vestigii arheologice datând din secolele trecute. Pe lângă descoperirile istorice, șantierul a devenit un focar de mizerie, semnalând o gestionare deficitară a proiectului și ignorarea patrimoniului cultural.
Colega mea, Deniz Garguli, a documentat dezastrul, găsind o panglică de semnalizare ruptă și un spațiu transformat într-un depozit improvizat de deșeuri. Analiza hărților vechi a confirmat prezența unor structuri istorice în zonă, o situație similară cu cea de la Planșeul Unirii, unde descoperirile arheologice par să fie ascunse sub un strat gros de beton și indiferență.
Contrastul cu capitala europeană
În timp ce BUCUREȘTIUL se confruntă cu astfel de probleme, alte capitale europene au demonstrat cum infrastructura majoră poate deveni un catalizator pentru recuperarea memoriei istorice. Proiectul Crossrail din LONDRA, de exemplu, a integrat cercetările arheologice în planurile sale. În timpul excavărilor pentru noua rețea feroviară, autoritățile au colaborat strâns cu arheologii, descoperind situri istorice, gropi comune din perioada ciumei și artefacte romane. Programul de Artă Crossrail a reunit artiști și designeri de talie mondială, transformând șantierul într-o oportunitate culturală.
Un alt exemplu este AMSTERDAMUL, unde construirea liniei de metrou Nord-Sud a scos la iveală sute de mii de artefacte, de la unelte din Epoca de Piatră la obiecte din istoria recentă. Proiectul „Below the Surface” a beneficiat de sprijin financiar din partea autorităților, permițând documentarea și expunerea patrimoniului descoperit.
Inginerie pentru protejarea istoriei
Nu doar țările nordice demonstrează respect pentru istoria subterană. ROMA, prin inaugurarea stației Colosseo pe Linia C a metroului, a utilizat tehnici de înghețare a solului pentru a proteja vestigiile fragile. Timp de 11 ani de șantier, au fost scoase la lumină puțuri antice, cazărmi militare și mozaicuri, care au fost ulterior expuse publicului. În SALONIC, stația Venizelou a metroului a fost proiectată astfel încât un pavaj antic să rămână expus deasupra peroanelor, permițând vizitatorilor să pășească pe urmele istoriei.
Ignoranța și „suveranismul” de mușama
În contrast, BUCUREȘTIUL pare captiv în propria sa ignoranță. Scuzele invocate pentru grăbirea lucrărilor, precum „siguranța orașului” și „fluidizarea traficului”, sunt folosite ca paravan pentru ștergerea memoriei urbane. Descoperirile de la Planșeul Unirii au fost protejate sub pretextul „drepturilor de autor” ale unui arheolog plătit din bani publici, o situație care ridică semne de întrebare asupra transparenței.
Pe șantierul de pe Armand Călinescu, situația este similară, cu vestigiile acoperite de gunoaie. Refuzul de a transforma șantierele în muzee sau de a recupera patrimoniul descoperit contribuie la creșterea unor cetățeni dezrădăcinați, lipsiți de legătură cu istoria locului.
Apărarea „limbii străbune” și a „suveranismului” pare ipocrită atunci când istoria reală, palpabilă, este distrusă sub greutatea excavatoarelor și acoperită cu beton. Un spațiu public fără memorie nu poate cere respect de la locuitorii săi, iar respectul pentru patrimoniul cultural trebuie să vină de la autorități, nu sporadic, ci constant.
Recent, Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că vor fi demarate lucrări de reabilitare a tramvaielor pe traseul Bulevardul Basarabia – Bulevardul Theodor Pallady, un proiect ce vizează modernizarea infrastructurii de transport public.
Sursa: Buletin.de