Euro în România: Dragoș Cabat explică de ce e nevoie de el

Adoptarea Euro: Un nou Proiect Național pentru România, susținut de Mediul de Afaceri România are nevoie urgentă de un proiect ambițios care să îi ghideze...

Euro în România: Dragoș Cabat explică de ce e nevoie de el

Conform Economica: Adoptarea Euro: Un nou Proiect Național pentru România, susținut de Mediul de Afaceri

România are nevoie urgentă de un proiect ambițios care să îi ghideze drumul, mai ales în contextul actual de instabilitate economică și geopolitică fără precedent în ultimele patru decenii. Multiple voci din economie, mediul de business și administrație converg către adoptarea monedei euro ca fiind soluția optimă pentru ancorarea țării într-o direcție corectă. Deși există încă un comitet dedicat acestui obiectiv și au existat ținte stabilite în trecut, comportamentul guvernamental din ultimii zece ani a determinat o stagnare în proces. Cu toate acestea, ideea aderării la zona euro renaște, beneficiind acum de un sprijin consistent din partea mediului de afaceri.

Florin Jianu, președintele IMM România, a subliniat la Conferința NewMoney.Talks: „Punctul de Inflexiune” necesitatea unui guvern capabil să propună un nou proiect, un pact național, o nouă direcție, dincolo de simpla supraviețuire. El a comparat proiectul OCDE, care a adus o încredere sporită, cu necesitatea de a defini următorii pași: „Vrem să fim spectatori sau vrem să dăm tonul.” Jianu consideră aderarea la euro drept viitorul mare proiect al României, o garanție că țara își va menține cursul pe o traiectorie pozitivă.

Euro ca Garant al Stabilității și Guvernanței

Dragoș Cabat, CFA, partener la Cabat&PAH Investments, susține ferm că intrarea în zona euro reprezintă cea mai bună cale pentru a evita derapajele viitoare, comparabile cu cele din anii recenți. Acesta argumentează că toate proiectele internaționale la care România a aderat – NATO, UE și, mai nou, OCDE – au generat beneficii financiare semnificative și o îmbunătățire a guvernanței. „Zona Euro trebuie să fie următorul plan de țară pentru România,” afirmă Cabat. El explică rolul fiecărei aderări: UE oferă sprijin în momente dificile, OCDE contribuie la guvernanță, iar zona euro ar impune un cadru predictibil, limitând „prostiile” pe care guvernele le-ar putea comite. În opinia sa, apartenența la NATO, deși esențială, este momentan pe un plan secundar, având în vedere incertitudinea strategică globală.

Cabat identifică corupția drept principala problemă a României, un fenomen care a subminat legătura dintre cetățean și stat. El crede că intrarea în zona euro ar avea un impact pozitiv și în combaterea corupției, prin diminuarea spațiului de manevră pentru practici incorecte. „Fără banii din PNRR, am fi avut de cel puțin 3 ani recesiune. Am crescut pe bani europeni. Dar UE ne-a adus mult mai mult decât bani, ne-a adus legile, guvernanța,” adaugă Cabat, sugerând că aderarea la euro ar consolida acest cadru de reguli și disciplină.

Criteriile de la Maastricht: Un Pas Îndepărtat

Aderarea la euro implică respectarea unor criterii tehnice stricte, Criteriile de la Maastricht, care vizează inflația, deficitul bugetar, datoria publică, dobânzile și cursul de schimb. În perioada 2015-2016, România bifa aceste criterii, dar situația s-a deteriorat semnificativ în ultimul deceniu. Politicienii au optat pentru consum în detrimentul rigorii bugetare, ducând la o distanțare față de obiective.

În prezent, inflația depășește cu mult limita admisă, deficitul bugetar este aproape dublu față de pragul de 3%, iar dobânzile din România sunt cele mai ridicate din UE, statul împrumutându-se considerabil mai scump. Cursul de schimb, deși ar putea fi un punct de echilibru, este și el supus unor turbulențe. Datoria publică, deși oarecând un punct forte, se apropie de pragul de 60% din PIB, estimându-se a ajunge la 65% la finalul acestui an.

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, explică această evoluție prin risipa bugetară: „Nu am făcut nimic cu banii. Au fost bani aruncați pe fereastră.” El subliniază că societatea a ales să consume mai mult decât produce, iar cheltuielile cu dobânzile au depășit, în 2023, pe cele alocate educației. Situația este agravată de faptul că România plătește dobânzi mai mari decât Franța, deși are o datorie publică mult mai mică. Propunerea unui deficit bugetar de 5% în 2023, deși o îmbunătățire față de anii precedenți, a afectat deja capacitatea de împrumutare în condiții decente.

Sursa: Economica