Uniunea Europeană continuă să înregistreze progrese în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, atingând în 2024 un nou minim istoric. Emisiile nete interne au scăzut cu 3% față de 2023, ajungând la un nivel cu aproape 40% mai mic decât cel din 1990, conform ultimelor date oficiale. Scăderea semnificativă este atribuită în principal sectorului energetic, care a înregistrat cele mai mari reduceri.
Sectorul energetic, principalul contributor la scădere
Cele mai recente date publicate de Agenția Europeană de Mediu (AEM) indică o scădere de 87 de milioane de tone echivalent CO2 în 2024, comparativ cu anul anterior. Această diminuare a fost determinată în mare parte de evoluțiile din sectorul energetic, unde emisiile au scăzut cu peste 9%, echivalentul a 53 de milioane de tone echivalent CO2. Reducerea a fost rezultatul direct al scăderii accentuate a consumului de cărbune și, într-o măsură mai mică, al consumului de gaze naturale.
De asemenea, ponderea energiei regenerabile în producția netă de electricitate a UE a atins 47% în 2024. Această tranziție către surse de energie mai curate a contribuit semnificativ la diminuarea emisiilor. Pe termen lung, sectorul energetic rămâne cel care a generat cele mai mari reduceri ale emisiilor europene. Între 1990 și 2024, emisiile din producția de electricitate și căldură au scăzut cu 58%, datorită reducerii utilizării combustibililor solizi și lichizi în termocentrale, creșterii ponderii surselor regenerabile și îmbunătățirii eficienței energetice.
Provocări persistente în transport și absorbția de carbon
Cu toate acestea, progresul nu este uniform. Transportul rutier rămâne un sector problematic, cu emisii mai mari decât în 1990. Atât transportul de pasageri, cât și cel de marfă au continuat să crească, compensând parțial efectele pozitive ale vehiculelor mai eficiente și ale extinderii vehiculelor electrice. În plus, capacitatea de absorbție a carbonului din păduri a scăzut din cauza îmbătrânirii acestora, a recoltării mai mari și a efectelor schimbărilor climatice.
Raportul AEM subliniază și discrepanța între creșterea economică și emisii. Produsul intern brut al UE a crescut cu peste 70% între 1990 și 2024, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%. Această decuplare este atribuită, printre altele, creșterii ponderii energiei regenerabile, utilizării unor combustibili fosili mai puțin intensivi în carbon, îmbunătățirii eficienței energetice și schimbărilor structurale din economie. Totuși, raportul avertizează că eforturile trebuie continuate, mai ales în sectoarele unde presiunile rămân ridicate, precum transportul și absorbția de carbon.
România și contextul european
În ceea ce privește statele membre, Germania rămâne cel mai mare emițător, dar aproape toate țările au contribuit la reducerea generală. România a înregistrat o scădere de 72,3% a emisiilor față de 1990, contribuind la efortul general de reducere.
Conform datelor oficiale, raportul anual al emisiilor UE pentru perioada 1990-2024 este documentul oficial transmis de Uniunea Europeană la UNFCCC și este compilat de Agenția Europeană de Mediu pe baza inventarelor naționale ale celor 27 de state membre.
