România, la intersecția intereselor militare și geopolitice din regiunea Mării Negre, se află în lumina reflectoarelor în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Cel mai mare aeroport din zona de sud-est a țării, Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, devine tot mai relevant în ecuația securității regionale, fiind vizat pentru utilizare de către avioanele militare americane, conform explicațiilor fostului diplomat Emil Hurezeanu.
Aeroportul Kogălniceanu, un punct strategic pentru SUA
Într-un interviu acordat Știrilor PROTV, Emil Hurezeanu a evidențiat importanța geografică și militară a aeroportului din Constanța. „Se vorbește și de avioanele care vor sosi la Mihail Kogălniceanu. Aeroportul e cel mai mare din regiune. Este, într-adevăr, la capătul estuarului Orientului Mijlociu extins”, a spus fostul diplomat. Potrivit lui, această zonă are o relevanță crucială, mai ales în contextul escaladării conflictului în Iran și în Golful Persic.
Decizia de a permite utilizarea aeroportului de către forțele americane ar putea avea implicații directe pentru securitatea națională. Hurezeanu recunoaște că o astfel de mutare ar putea expune România riscului de atac din partea Iranului, având în vedere raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene. „Sperăm ca Deveselu să nu intre niciodată în funcțiune”, a adăugat el, referindu-se la sistemul anti-rachetă NATO instalat în apropierea municipiului Slobozia.
Riscuri și reacții la nivel strategic
Deși Aeroportul Mihail Kogălniceanu are avantajul unei poziții strategice, decizia de a-l folosi ca bază pentru forțele militare americane nu este lipsită de controverse. Emil Hurezeanu amintește că România se află în raza de acțiune a rachetelor iraniene, a căror capacitate de a atinge până la 2.500 de km le conferă posibilitatea de a ajunge până în Belarus sau aproape de granița cu Germania.
Forțele NATO de pe teritoriul României sunt considerate a fi în alertă, însă utilizarea aeroportului de către SUA ar putea complica situația. Potrivit expertului, România se află pe o hartă a posibilelor ținte în cazul unui conflict major în regiune, și această circumstanță ridică semne de întrebare privind poziția țării în cadrul alianței.
Contextul istoric și reflectarea alegerilor de aderare
Hurezeanu amintește și de momentul aderării României la NATO și implicațiile acestei decizii. În opinia lui, țara noastră trebuia să analizeze mai atent dacă, după intrarea în alianță, devenea mai bine protejată sau, din contră, mai expusă riscurilor. „Trebuia să ne punem întrebarea asta atunci, când am intrat în NATO”, afirmă fostul diplomat, subliniind că alianța are ca scop fundamental apărarea membrilor săi, dar că această protecție vine și cu anumite responsabilități.
Este clar că, în condițiile în care Rusia și alte puteri regionale își manifestează interese în zona Mării Negre, poziția României devine tot mai delicată. Deciziile strategice, precum utilizarea aeroportului din Constanța pentru operațiuni militare americane, trebuie cântărite cu cea mai mare atenție, având în vedere riscurile și implicațiile pe termen lung.
Viitorul securității regionale, în așteptarea unor decizii
De înțeles este și faptul că, în timp ce oficialii români discută despre spațiul de manevră și despre asigurarea securității naționale, tensiunile din Orientul Mijlociu nu dau semne de încetinire. În această situație, România continuă să stea în fața unei alegeri delicate: să fie mai bine protejată sau să riște expunerea la posibile atacuri, toate în contextul unei alianțe defensive în care, uneori, apărările par să depindă de deciziile partenerilor externi.
În tot acest scenariu, interesul național și responsabilitatea guvernanților devin esențiale. Adevărata întrebare rămâne dacă România va reuși să-și păstreze echilibrul în fața unui peisaj geopolitic extrem de volatile, în timp ce Aeroportul Mihail Kogălniceanu se menține ca un punct de interes major în harta securității regionale.
