Proiectul Cartierul Energiei: Vis de 50 de milioane de euro sau risipă de resurse alocat unei zone în plină criză energetică?
În timp ce milioane de bucureșteni se confruntă cu probleme critice de încălzire și alimentare cu apă, autoritățile și companiile energetice avansează cu planuri ambițioase pentru un nou cartier în Sector 6, destinată să devină centrul energetic al capitalei. Proiectul, intitulat Cartierul Energiei, presupune o investiție de aproximativ 50 de milioane de euro pentru construirea a patru clădiri de birouri și una pentru evenimente — toate într-o zonă adesea criticată pentru lipsa de infrastructură adecvată și pentru starea precară a rețelelor de termoficare.
Planurile spectaculoase pentru Cartierul Energiei
Elaborat de Electrocentrale București (ELCEN), proiectul vizează utilizarea terenurilor din vecinătatea CET Grozăvești, aflate pe domeniul companiei controlate de Ministerul Energiei. Își propune să devină sediul central pentru principalele companii energetice de stat și al autorităților din domeniu, reunite sub acoperișul unui ansamblu de opt etaje, cu o înălțime maximă de 39 de metri și suprafețe de peste 20.000 de metri pătrați fiecare.
Constructorii susțin că proiectul va găzdui până la 3.500 de persoane, de la angajați la vizitatori, și va fi aliniat cu peisajul din jur, fiind proiectat astfel încât să nu depășească vizual Grădina Botanică sau Palatul Cotroceni. Investiția, estimate la 40-50 milioane de euro, ar urma să fie finanțată fie prin parteneriate private, fie prin credite bancare, după ce inițial directorul ELCEN a pledat pentru o colaborare cu investitori privați.
Însă, odată cu aceste planuri spectaculoase, apar și critici din partea unor oficiali locali și specialiști, care acuză faptul că, în condițiile în care peste o treime din blocurile din București suferă de lipsă de încălzire, prioritatea ar trebui să fie modernizarea rețelelor de distribuție a agentului termic și nu construcția de noi sedii snobiste.
Contextul de criză energetică și controversele legate de proiect
ELCEN, compania de stat responsabilă cu producția de energie termică pentru București, a fost în centrul mai multor scandaluri legate de management și corupție. În urmă cu câteva luni, mai mulți directori au fost trimiși în judecată de DNA pentru mită, inclusiv fostul director general Claudiu Crețu, cercetat pentru că ar fi primit aproape 40.000 de lei, iar ulterior suspendat din funcție. Aceasta a întărit suspiciunile legate de o gestionare defectuoasă a fondurilor și proiectelor majore ale companiei.
Investițiile în infrastructura de termoficare sunt criticate și în contextul în care, recent, câțiva dintre reprezentanții ELCEN au recunoscut că echipamentele de la CET Sud funcționează de peste 50-60 de ani. În condițiile în care rețeaua este veche și în stare precară, riscul unor pene de curent sau avarii majore crește exponențial, iar alocarea de sume imense pentru dezvoltarea unor sedii nu pare a fi prioritară în ochii auditorilor.
Studiul de fezabilitate al Cartierului Energiei a fost realizat de o firmă implicată și în alte proiecte controversate, precum blocul construit în cimitirul Belu, la doar câțiva metri de mormintele unor personalități ale capitalei. De altfel, asocierea care s-a ocupat de această documentație are legături vechi cu autoritățile locale, fiind criticată pentru modul în care gestionează proiecte edilitare de amploare.
Un proiect controversat în timp ce problemele energetice se adâncesc
Cu toate aceste controverse, proiectul avansează, iar oficialii ELCEN susțin că se află în faza de obținere a tuturor aprobărilor. Studiul de fezabilitate trebuie finalizat în următoarele cinci luni, iar investiția totală e evaluată la între 40 și 50 milioane de euro.
Între timp, situația energetică se degradează. La începutul acestui an, compania a admis că echipamentele din CET Sud funcționează de peste jumătate de secol, ceea ce limitează capacitatea de intervenție rapidă în caz de avarii și compromite siguranța serviciilor pentru mii de bucureșteni. Cu resurse tot mai limitate, riscul de a nu putea asigura aprovizionarea cu căldură și apă caldă în condiții extreme rămâne unul major, fapt confirmat și de recentele crize de ger extrem caracterizate prin pene de apă și întreruperi de furnizare.
Deși multimilionara investiție în Cartierul Energiei pare un proiect menit să plaseze Bucureștiul pe harta orașelor cu infrastructură modernizată, realitatea de pe teren și istoria recentă a companiei ridică semne de întrebare asupra adecvării priorităților în condițiile unei crize acută. Într-un peisaj în care modernizarea rețelelor și gestionarea crizei energetice trebuie să vină înainte de suprastructură, întrebarea dacă acest proiect se înscrie într-un plan coerent de dezvoltare devine tot mai stringentă.
