Conform Economica: Dunărea secată, o lovitură stagflaționistă pentru economia României
Nivelurile istorice scăzute ale apei pe Dunăre pun presiune semnificativă pe producția de energie, transportul fluvial și industria din România, într-un context economic deja marcat de stagnare și inflație persistentă. Această situație generează efecte stagflaționiste, afectând activitatea economică și, concomitent, crescând costurile pentru energie, transport și producția agricolă. Economistul șef al ING consideră că episodul actual este o consecință a unui șoc climatic, dar și a unor investiții întârziate în infrastructura critică.
Investițiile europene, un tampon vital în fața șocurilor climatice
Valentin Tătaru, economistul șef ING, subliniază că nivelurile scăzute ale apei pe Rin, similare cu cele de pe Dunăre, demonstrează că riscurile climatice nu mai sunt șocuri excepționale, ci amenințări previzibile pentru lanțurile de aprovizionare. Pe Dunăre, România se confruntă cu o încercare majoră pentru sistemul energetic, industria și infrastructura comercială. La Baziaș, debitul Dunării a scăzut drastic, sub 2.000 de metri cubi pe secundă, față de media normală a lunii iulie de peste 4.700 de metri cubi. Acest lucru a dus la perturbarea transportului fluvial, restricții la irigații și suspendarea unor servicii de feribot. Gestionarea barajelor este crucială pentru a asigura răcirea centralei nucleare de la Cernavodă.
Costuri energetice în creștere, inflația riscă să scape de sub control
Scăderea debitului Dunării se va răsfrânge asupra consumatorului final, prin creșterea costurilor la energie, ceea ce ar putea periclita previziunile privind rata inflației pentru 2026. Principalul canal de transmitere macroeconomică nu este o penurie fizică de electricitate, ci impactul asupra prețurilor și a încrederii. Odată cu scăderea producției de energie nucleară, în condițiile unei cereri crescute de energie termică, România se va baza mai mult pe importuri și pe surse interne mai scumpe. Acest lucru pune presiune pe marje și riscă o nouă rundă de transfer al costurilor către consumatori. În contextul unei inflații de aproximativ 10% în ultimele patru trimestre și a liberalizării prețurilor la energie, un șoc energetic persistent ar putea face ca ținta inflaționistă de 6% pentru 2026 să fie greu de atins.
Industria, deja fragilă, înfruntă un nou șoc
Sectorul industrial, deja supus unor dificultăți majore, resimte acut criza. Producția industrială a scăzut în primele cinci luni ale anului 2026, sectorul prelucrător înregistrând un declin și mai accentuat. Valentin Tătaru atrage atenția că problemele industriei românești preced pandemia și sunt cauzate de cererea slabă din Europa de Vest, costurile ridicate de finanțare și energie, parcul de echipamente învechit și lipsa de competitivitate. Chiar și suspendarea temporară a producției de către Dacia și Ford, deși parțial planificată, subliniază dependența sistemului energetic de marii consumatori și alternativele limitate pe termen scurt. Autoritățile se bazează pe acești producători pentru echilibrarea sistemului, un semnal că aceștia sunt folosiți ca un amortizor informal al sistemului energetic.
Dunărea, o cale de transport strategică, afectată de secetă
Nivelul scăzut al apei pe Dunăre reduce adâncimea navigabilă, forțând navele să transporte încărcături mai mici sau să aștepte condiții mai bune. Pe tronsonul româno-bulgar, navele operează la jumătate din capacitate, iar suprataxe suplimentare au fost introduse. Aceste dificultăți afectează exporturile agricole și reziliența lanțului de aprovizionare regional, Dunărea fiind o componentă cheie a coridorului strategic care leagă Europa Centrală de Marea Neagră. Costurile de transport cresc, rutele alternative se aglomerează, iar fiabilitatea scade tocmai în momentul în care companiile își diversifică rețelele logistice.
Economia României, aflată deja în stagnare, are un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocuri ce ar putea fi evitate. Seceta de pe Dunăre, deși nu va destabiliza economia, expune o slăbiciune structurală. România s-a bazat pe avantaje geografice și un mix energetic diversificat, dar nu a investit suficient în sistemele care să asigure reziliența acestor atuuri. Măsurile de urgență pot rezolva problemele pe termen scurt, însă nu înlocuiesc o strategie pe termen lung. Adevăratul test va fi dacă România va trata acest episod ca pe un eveniment natural izolat sau ca pe un avertisment că adaptarea la schimbările climatice, securitatea energetică și competitivitatea industrială sunt probleme macroeconomice interconectate. Investițiile finanțate prin fonduri europene, inclusiv PNRR, rămân un factor important de susținere, cu potențial de a crește reziliența României la viitoarele șocuri climatice.
Sursa: Economica
