Revenirea oamenilor pe Lună prin programul Artemis reprezintă un moment crucial în explorarea spațială modernă, marcând începutul unei noi etape de cercetare și dezvoltare tehnologică. Într-un interviu acordat Mediafax, Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, explică semnificația acestei misiuni, provocările implicate și rolul pe care România îl poate avea în noile programe spațiale europene.
O reversare a cursului de mult timp
Victor Stephanovici l-a întrebat pe Dumitru Prunariu despre importanța misiunii Artemis 2, care readuce echipajul uman pe Lună după mai bine de jumătate de secol. Cosmonautul român evidențiază că aceste misiuni nu sunt doar o reluare a programului Apollo, ci o componentă esențială pentru definearea viitoarelor pași în explorarea spațiului.
„Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Revenirea pe Lună marchează însă începutul unei noi etape și este un eveniment foarte important pentru comunitatea spațială mondială”, explică Prunariu.
Luna, intermediarii spre Marte
El detaliază că luna nu reprezintă un scop în sine, ci un pas intermediar pentru explorarea mai indepartată a spațiului. Baze permanente pe Lună, activități de cercetare a solului și tehnologii pentru condusul și utilizarea resurselor sunt pași esențiali pentru a ajunge mai departe, spre Marte.
„Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului lunar. În plus, Luna ne permite să învățăm cum să trăim și să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești”, menționează Prunariu.
Referitor la costurile creșterii programului Artemis, specialistul român adaugă că, dacă inițial costurile erau estimate la câteva sute de milioane de dolari, acestea au crescut de patru ori, fiind la lansarea din 2022 de aproximativ 4,1 miliarde de dolari. În același timp, sectorul privat devine tot mai activ, oferind alternative și reducând cheltuielile publice.
Transformări tehnologice și implicare privată
Prunariu remarcă diferențele majore între programele din trecut și cele actuale, în principal în modul de investiții și inovație. „Companiile de astăzi dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costurile de lansare. Elon Musk, prin SpaceX, realizează peste 80% din lansările comerciale mondiale”, spune el. În același timp, NASA devine mai dependentă de sectorul privat, închiriind spațiu pe stații spațiale construite de companii precum SpaceX sau Blue Origin.
De asemenea, tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical. În timpul misiunilor din trecut predominau computerele electromecanice, în timp ce acum sistemele sunt complet digitalizate, controlate de pe ecrane moderne.
Prunariu subliniază că lansarea rachetelor și a capsulelor este una dintre cele mai dificil de realizat faze, mai ales din cauza riscurilor tehnice și a provocărilor legate de siguranță. Misiunea Artemis 2 va trece și prin provocări precum asigurarea unui decolare și o reîntoarcere în siguranță pentru echipaj.
În ceea ce privește provocările pentru echipaj, cosmonautul român accentuează efectele imponderabilității asupra corpului uman și riscurile expunerii la radiații în timpul traversării spațiului radical. „Imponderabilitatea nu este o stare atît de plăcută precum pare, produce modificări în organism, iar traversarea unei zone cu radiații mai mari are și ea riscuri,” afirmă Prunariu.
Privirea spre Pământ schimbă total percepția asupra planetei. El vorbește despre „overview effect”, un fenomen resimțit de astronauți, în care imaginea Pământului din spațiu dezvăluie fragilitatea și unitatea planetei, întărită de conștientizarea faptului că trebuie protejată.
Cât despre rolul României, Dumitru Prunariu admite că țara noastră ar putea participa mai activ la programele europene, însă în prezent contribuția României este mai redusă. El menționează că mai multe state europene și-au intensificat participarea la Agenția Spațială Europeană pentru a beneficia de proiecte industriale și tehnologice noi.
În ceea ce privește posibilitatea de a participa la o misiune spațială, Prunariu spune că, dacă ar avea 30 de ani și o oportunitate, ar merge imediat spre Marte. În condițiile actuale, însă, ar accepta o misiune spre Lună după o pregătire medicală și antrenament.
Programul Artemis urmărește construirea unei prezențe umane sustenabile pe Lună și pregătirea pentru misiuni în spațiul profund, inclusiv spre Marte. Dumitru Prunariu afirmă că aceste inițiative sunt rezultatul muncii a mii de specialiști și reflectă colaborarea internațională pentru un scop comun, remarcând că fiecare lansare este o expresie a memoriei colective a umanității.
Toate aceste activități, conform expertului român, transmit un mesaj clar tinerilor: explorarea spațiului continuă să fie o prioritate pentru civilizație și un motor al inovației tehnologice. În această rânduială, misiunea Artemis 2 devine un punct de reper semnificativ, deschizând drumul pentru aventuri mai îndrăznețe în cosmos. Odată cu lansarea capsulei Orion, programul este programat pentru 2024, marcând reînceputul unui nou capitol în aventura omenirii în spațiu.
