România, prin vocea fostului cosmonaut Dumitru Prunariu, privește cu atenție la misiunea Artemis 2, care marchează revenirea omenirii în apropierea Lunii după mai bine de jumătate de secol. Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Prunariu explică semnificațiile acestei misiuni pentru explorarea spațiului și pentru viitorul continentului galben, precum și rolul pe care îl poate avea România în eforturile europene de cercetare spațială.
Revenirea pe orbita lunară, un pas esențial pentru explorarea spațiului
Misiunea Artemis 2 reprezintă un eveniment major pentru comunitatea științifică și tehnologică mondială. După decenii în care activitatea făcută cu oameni în spațiu a fost suspendată în principal din motive financiare și geopolitice, această expediție a adus în prim-plan revenirea la traiectoria zborurilor circumlunare cu echipaj uman.
Dumitru Prunariu subliniază că această etapă nu trebuie privită doar ca un circ plagat de spectacol. „Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități, de la naveta spațială la Stația Spațială Internațională. Însă revenirea oamenilor pe Lună marchează începutul unei noi etape a explorării planetare.”
Se face astfel tranziția de la explorarea robotică la cea cu echipaj uman, un pas crucial pentru învățarea tehnologiilor necesare pentru misiuni mai complexe, precum cele spre Marte. Luna devine un punct intermediar, mai spune Prunariu, unde se vor construi baze permanente și se vor desfășura activități de cercetare a solului și subsolului.
Rolul României în noile direcții ale cercetării spațiale europene
Deși programul Artemis implică costuri uriașe și tehnologii de ultimă oră, România are limitări în privința implicării directe. Dumitru Prunariu menționează că, deși teoretic țara noastră poate participa, în practică, nivelul actual de contribuție europeană la Agenția Spațială Europeană reduce posibilitatea de a fi un actor de prim plan.
„Practically însă, nivelul implicării este limitat. România a redus contribuția cu aproximativ 35%, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în domeniu”, explică Prunariu. Totodată, el adaugă că, recent, mai multe state europene și-au mărit participarea pentru a accesa proiecte tehnologice și industriale în această arie.
În contextul global, companii precum SpaceX și Blue Origin devin tot mai influente, dezvoltând tehnologii de rachetă reutilizabile și reducând astfel costurile. În același timp, NASA începe să înlocuiască structurile proprii de stații orbitale cu soluții aduse de sectorul privat, ceea ce schimbă fundamental modelul de colaborare în domeniul spațial.
Dumitru Prunariu remarcă diferența între tehnologia de atunci și cea de acum, evidențiind că, pe vremea sa, nu existau computere de bord precum cele moderne. „Toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate,” adaugă el, accentuând evoluția tehnologică impresionantă din ultimii decenii.
Chiar dacă provocările pentru un echipaj pe timp de misiune rămân considerabile, Prunariu explică că dificultățile sunt de natură tehnică, precum problema lansării, și de sănătate, precum modificările corpului uman din cauza imponderabilității și radiațiilor.
O experiență universală pentru astronauți este percepția asupra planetei noastre, pe care o numește „overview effect”. La vedere, Pământul devine o planetă fragilă, unitară, fără granițe, și această imagine contribuie la conștientizarea necesității de a o proteja.
Un aspect de interes rămâne și posibilitatea participării României la viitoarele proiecte spațiale. Deși teoretic implicarea este posibilă, actuala contribuție europeană la Agenția Spațială Europeană nu permite încă un rol semnificativ, concluzionează Prunariu.
Pe data de 3 mai 2023, Agenția Spațială Europeană a anunțat intenția de a mări contribuțiile statelor membre pentru a participa la noi proiecte, ceea ce ar putea deschide oportunități și pentru România. În același timp, Dumitru Prunariu menționează că, dacă ar avea din nou 30 de ani, nu ar ezita să accepte o misiune pe Marte, și chiar dacă astăzi singură, ar prefera tot gravitația marciană.
Această misiune Artemis 2 nu este doar un simplu program tehnologic, ci și un mesaj pentru următoarele generații: civilizația umană încă își păstrează curiozitatea și dorința de a explora spațiul.
În pregătire pentru viitor, Agenția Spațială Europeană a anunțat recent că misiunea ExoMars 2022 va fi reluată în 2024, adăugând un nou nivel de colaborare europeană în cercetarea planetelor.
