Controverse după declarațiile premierului Bolojan: Medicii rezidenți obligați să rămână în țară?
În urma afirmațiilor premierului Ilie Bolojan, care a propus ca medicii absolvenți să rămână legați de România pentru o perioadă de timp după finalizarea studiilor, oficialii din domeniul sănătății au reacționat cu îngrijorare. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, a declarat că este dificil să se impună restricții asupra dreptului de liberă circulație al cetățenilor Uniunii Europene.
Bolojan a susținut că tinerii medici au o „obligație față de țara aceasta”, având în vedere că beneficiază de o educație medicală finanțată din bugetul de stat. „Dacă ai fost pregătit în România, trebuie să lucrezi măcar câțiva ani aici”, a spus premierul la o dezbatere organizată de Asociația Comunelor din România. Conform datelor, din aproximativ 7.000 de absolvenți anual, doar 1.000 ajung să se angajeze în sectorul public.
Reacția autorităților din sănătate
Cătălina Poiană a punctat că, deși ar fi “firesc” ca medicii rezidenți să rămână în spitalele care le-au blocat un post pe durata rezidențiatului, propunerea premierului este un demers complicat. „Este nevoie să găsim un temei legal, altfel ne îngrădim drepturile fundamentale ale cetățenilor”, a explicat aceasta. Potrivit ei, majoritatea medicilor rezidenți nu au un post asigurat la finalizarea studiilor și trebuie să aștepte concursurile de angajare.
De asemenea, Poiană a adus în discuție că în spitalele mici, unde se poate oferi un post garantat pe timpul rezidențiatului, ar putea fi justificat ca medicii să rămână o perioadă limitată. „Acolo, medicul ar trebui să rămână pentru o anumită perioadă, dar nu pe viață”, a afirmat ea.
Atragerea medicilor în sistemul public
Pentru ca această relație de angajare să funcționeze, Poiană a subliniat necesitatea unor condiții de muncă atractive. „Tinerii medici trebuie să beneficieze de infrastructură adecvată, echipă multidisciplinară și remunerație corectă pentru gărzi”, a adăugat ea, evidențiind că salariile nu au fost ajustate din 2018. Poiană consideră că, în multe cazuri, medicii nu pleacă din dorința de a căuta oportunități externe, ci din cauza lipsei condițiilor de muncă în spitalele din România.
În același context, Mihail Marcu, CEO-ul rețelei de sănătate privată MedLife, a afirmat că mutarea forțată a medicilor în mediul rural este o soluție nefezabilă. „Un medic își dorește să ofere servicii de calitate și să aibă acces la infrastructură”, a spus Marcu, subliniind că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie să fie corelată cu îmbunătățirea condițiilor de viață pentru medici și familiile acestora.
Liderii din sănătate sugerează că soluțiile trebuie să vină dintr-o înțelegere profundă a nevoilor medicilor, iar politicile de sănătate trebuie să reflecte aceste realități. „Nu putem generaliza, fiecare situație trebuie tratată cu atenție”, a concluzionat Poiană.
Într-o lume în care mobilitatea profesională este din ce în ce mai ușor de realizat, întrebarea rămâne: ce măsuri va lua statul român pentru a încuraja tinerii specialiști să rămână în țară? Cu un astfel de climat, viitorul sistemului sanitar românesc depinde de acceptarea și implementarea unor soluții echitabile și funcționale.
