Doi directori din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București au fost plasăți sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, într-un caz de corupție care zguduie sistemul fiscal din București. În urma investigațiilor întreprinse de Direcția Națională Anticorupție, s-au descoperit acuzații grave legate de luare de mită și trafic de influență, în contextul unor operațiuni care s-au întins pe parcursul a câțiva ani.
Ancheta a fost declanșată formal în zilele de 26 și 27 martie 2026, fiind puse în mișcare acte de urmărire penală împotriva celor doi inculpați, care ocupau poziții de conducere în cadrul ANAF. În centrul acestor acuzații sunt Topan Octavian-Ciprian, șef al Serviciului Juridic 2, și Popovici Tatiana, actual șef al Serviciului Juridic Sector 6, ambii fiind suspectați de preluarea și traficul de influență în schimbul unor sume importante de bani.
În perja anilor 2022-2025, cei doi au încasat zeci de mii de euro, cel mai semnificativ suspiciu fiind legat de o sumă de 50.000 de euro pretinsă de Topan Octavian-Ciprian de la un reprezentant al unei societăți comerciale, prin intermediul unui practician în insolvență. Potrivit procurorilor, aceste sume aveau drept scop influențarea deciziilor și obținerea unor favoruri din partea autorităților fiscale, în special pentru modificarea planurilor de reorganizare ale unor companii aflate în insolvență.
Mai exact, în octombrie 2022, suspectul ar fi pretins 50.000 de euro, dintre care a primit, mai întâi, 5.000 de euro, iar restul, 45.000, în martie 2023. În schimb, el ar fi promis intervenție pentru ca A.N.A.F. să voteze favorabil anumite modificări ale planului de reorganizare, reducând astfel suma datorată de societăți. În această tranzacție uriașă, Popovici Tatiana ar fi primit personal 15.000 de euro, din suma solicitată.
Pe lângă aceste ilegalități, se pare că Topan Octavian-Ciprian a colectat și alte sume, între care 1.000 de euro în 2025 de la lichidatori judiciari ai falimentelor, și alte promisiuni de bani în același an, pentru intervenții favorabile în alte cazuri de insolvență. În toate aceste demersuri, inculpatul ar fi acționat în calitate de reprezentant al instituției de stat, folosindu-și influența pentru a obține comisioane ilicite și beneficii personale.
Controlul judiciar impune celor doi inculpați mai multe restricții: aceștia trebuie să se prezinte ori de câte ori sunt chemați, nu au voie să părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor, și trebuie să evite orice comunicare cu persoanele implicate în dosar. Încălcarea acestor obligații, dacă va avea loc, poate duce la măsuri preventive mai dure, cum ar fi arestul la domiciliu sau chiar arestarea preventivă.
Paralel cu aceste investigații, anchetatorii continuă să cerceteze și alte persoane implicate în această rețea de corupție, semn că cazul relevă probleme mai largi în cadrul administrației fiscale și a modului de gestionare a unor dosare de insolvență. Într-o perioadă în care integritatea sistemului public devine tot mai mult testată, astfel de cazuri servesc drept semnal de alarmă pentru autorități, dar și pentru societate, în ceea ce privește vulnerabilitatea instituțiilor publice în fața corupției.
Deși sub control judiciar, cei doi inculpați rămân încă în centrul unui dosar cu impact major, cercetările continuând pentru a definitiva ancheta și pentru a desluși întregul mecanism de corupție în care au fost implicați. Următoarele luni vor fi decisive pentru clarificarea întregii situații și pentru evaluarea pierderilor suferite de bugetul public, precum și pentru stabilirea eventualelor responsabilități penale ale altor persoane. În acest context, ideea unei reforme profunde în sistemul fiscal și o introspecție serioasă în instituțiile care trebuie să vegheze la legalitatea și transparența actului administrativ devine mai actuală ca niciodată.
