Cercetătorii au identificat urme ale unei boli bacteriene grave în dinții a trei copii antici din Vietnam, ceea ce poate schimba înțelesul actual despre originea sifilisului. Descoperirea, făcută pe schelete datând de aproximativ 3.300-4.100 de ani, indică faptul că această boală, sau o formă similară, ar fi putut exista înainte de contactul european cu Lumea Nouă, contrazicând teoria conform căreia sifilisul s-ar fi răspândit în Europa abia după descoperirea Americilor.
Dinții copiilor antici dezvăluie că aceștia purtau o boală asemănătoare sifilisului
Pentru mult timp, s-a considerat că transmiterea congenitală a sifilisului, de mamă la copil, era o caracteristică specifică acestei boli și un argument în susținerea teoriei că ea ar fi avut origini în America. Totuși, cercetările recente sugerează că această boală putea exista în alte zone cu mult înainte de contactul cu europenii. Noutatea constă în faptul că urmele pe dinți indică prezența unei treponematoze, o categorie de boli cauzate de bacteria Treponema Pallidum, subspecii ale cărora pot provoca sifilisul, bejelul sau framboesia. Aceste semne vizibile pe oase și dinți nu erau până acum asociate cu sifilisul, dar studiile avertizează asupra faptului că nașterea maladiei înainte de contactul european nu poate fi exclusă.
Cercetătoarea Melandrie Vlok a accentuat că „niciuna dintre aceste dovezi ADN nu îi aparține de fapt sifilisului”, ceea ce indică faptul că vechile teoriile despre originile bolii trebuie reevaluate. Nicola Czaplinski afirmă că „noua cercetare schimbă complet paradigma”, sugerând că transmiterea congenitală nu este specifică exclusiv sifilisului, ci ar putea fi asociată și cu alte forme de treponematoze.
Un alt element important este frecvența cazurilor în rândul copiilor, ceea ce indică faptul că boala nu was obligatoriu transmisă sexual, ci poate fi avută și în alte contexte, precum și posibilitatea ca acea formă de treponematoză să fi fost răspândită în comunități la scară largă. În trecut, această discuție a fost alimentată și de descoperiri anterioare în situl Man Bac, unde peste 10% dintre indivizi prezentau semne ale bolii, majoritatea fiind copii și adolescenți.
Examenele efectuate asupra a 304 indivizi din 16 situri diferite din Vietnam, datând între 10.000 și 1.000 de ani în urmă, au confirmat prezența acestor semne specifice în cazul a trei copii, inclusiv la siturile Man Bac și An Son. Dinții acestora erau deformați, aveau aspect de „ros de viermi” sau erau subdezvoltați, semne care spun cercetătorilor că boala ar fi fost prezentă în acea perioadă.
Faptul că majoritatea cazurilor vizează copiii sugerează că transmisia nu era neapărat de natură sexuală și că boala, sau cel puțin o formă de ea, exista de foarte mult timp, în zone și culturi considerate anterior necontaminate. Există și o argumentație răsturnată în raport cu ideea că sifilisul a fost adus în Europa din Lumea Nouă odată cu descoperirea Americilor, fiindcă aceste dovezi arată că boala putea exista și în Asia.
Originea sifilisului, un mister încă neelucidat
Determinarea exactă a originii sifilisului continuă să fie dificilă, cauzată de dificultatea de a găsi și analiza ADN-ul din vechile rămășițe umane. Regiunile tropicale, precum Asia de Sud-Est, sunt mai dificile din punct de vedere tehnic pentru astfel de studii, iar aspectele etice îngreunează prelevarea materialului din scheletele strămoșilor. În plus, Africa, o altă zonă cheie, rămâne insuficient studiată în acest context.
Specialista Charlotte Roberts a menționat că „studiul aduce o contribuție importantă, fiind binevenit pentru o regiune despre care avem puține date”. Răspândirea bolii pare să fi fost influențată în mare măsură de migrațiile timpurii ale populațiilor din China, care au interacționat cu comunitățile locale din Vietnam. Siturile analizate indică o posibilă legătură între deplasările de populații și răspândirea treponematozei în această regiune.
Prezența acestor urme ar putea însemna că răspândirea acestor boli a fost strâns legată de migrațiile umane ale trecutului și nu a fost exclusiv rezultatul contactului cu Lumea Nouă. În plus, viziunile asupra destinului acestei boli rămân deschise, studiile urmând să fie extinse pentru clarificări suplimentare, însă cele mai recente rezultate sugerează că istoria sifilisului trebuie rescrisă pentru a include și alte zone ale lumii dincolo de Europa și America.
