Proiectul de digitalizare a ANAF, controlat de SRI printr-un contract secret de 60 de milioane de euro
Statul român a aprobat recent atribuirea directă a unui proiect de peste 60 de milioane de euro către Rasirom, regia autonomă controlată de SRI, pentru implementarea unui hub financiar cu elemente de securitate națională. Proiectul, esențial pentru digitalizarea ANAF și gestionarea riscurilor fiscale, continuă să fie învăluit în mister, iar transparența în privința modului în care sunt cheltuiți banii păstrează un nivel scăzut.
De la licitație la atribuirea discreționară prin ordonanță de urgență
Inițial, Ministerul Finanțelor a lansat în noiembrie 2022 o consultare a pieței pentru achiziția unor servicii și echipamente ce urmau să susțină dezvoltarea unui sistem Big Data, parte integrantă a proiectului APIC. La acea vreme, agenția estima un cost de 104 milioane de lei pentru întregul pachet, informație ce a fost modificată ulterior.
După multiple consultări și analize, autoritățile au decis să elimine echipamentele hardware din caietul de sarcini, urmând ca acestea să fie achiziționate în cadrul unui alt proiect. În mai 2023, suma estimată s-a redus la circa 67 de milioane de lei, iar interesele companiilor participante au semnalat necesitatea unei acțiuni rapide pentru respectarea termenului limită din PNRR: 31 decembrie 2025.
Cu toate acestea, procesul de licitație a fost rapid închis, iar Ministerul Finanțelor a decis, în noiembrie 2023, să acorde contractul direct către Rasirom, regia controlată de SRI. Motivul invocat a fost necesitatea asigurării elementelor de securitate națională ale sistemului, printr-un ordin de urgență emis de guvern.
Controlul SRI asupra sistemului: o decizie contestată
Decizia a stârnit critici dure din partea politicienilor și a societății civile. Mulți specialiști în drept și transparență au exprimat îngrijorarea privind modul în care se gestionează astfel de proiecte strategice, mai ales că atribuirea s-a făcut fără o licitație deschisă, încălcând principiile transparenței și competiției.
Unul dintre semnatarii sesizării la CCR, Andrei Miftode, avertizează că legea nu stabilește clar cine are acces la datele sensibile și în ce condiții, punând în pericol dreptul la viață privată și la secretul corespondenței. “Fără reguli clare de protecție, riscul de abuzuri și utilizare neautorizată este extrem de ridicat,” subliniază acesta.
Mai mult, opinia publică și-a amintit de experiența platformei „SII Analytics”, lansată în 2019 de SRI, cu un cost de peste 25 de milioane de euro, despre care se știe deja că permite serviciului secret să obțină informații rafinate despre cetățeni și companii, din bazele de date ale statului. Discuțiile despre implicarea SRI în gestionarea datelor financiare și fiscale s-au acutizat în urma acelor investigații.
Ce spun oficialii și ce se ascunde în spatele deciziei
Ministerul Finanțelor și Rasirom au evitat să ofere informații clare despre stadiul exact al implementării și despre modul în care se cheltuie fondurile europene. Raspunsurile oficiale constau în refuzul de a revela detalii, invocând existența unor informații clasificate drept “secret de serviciu”. În răspunsurile transmise, Rasirom a precizat că “informațiile sunt clasificate”, însă nu a fost vizibilă nicio justificare oficială pentru atribuirea contractului fără o licitație publică.
Conform documentelor și datelor publice, până în prezent, Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro din fonduri europene, fără a oferi transparență privind modul de cheltuire al acestor sume. În plus, relația cu autoritățile și stadiul real al proiectului rămân în ceață, în timp ce sursele apropiate de proiecte susțin că sistemele digitale centrale încă se află în faze de analiză și implementare.
Controverse și temeri privind securitatea națională și protecția datelor
Controversa nu se limitează doar la modul de atribuire. Mulți experți în domeniul securității și protecției datelor atrag atenția asupra faptului că decizia de a încredința un proiect atât de sensibil unei regii controlate de SRI ridică întrebări privind respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
În plus, existența unui sistem de înaltă securitate, cu elemente mai puțin transparente, riscă să fie folosit în alte scopuri decât cele aparente, iar controlul democratic și responsabilitatea rămân sub semnul întrebării. Analiștii consideră că, în condițiile în care legislația nu clarifică detaliile privind accesul și protecția datelor, se creează un precedent periculos pentru viitorul digitalizării în România.
Decizia de a pune în seama SRI gestionarea unor elemente de securitate națională din cadrul proiectului APIC continuă să genereze dezbateri aprinse. În timp ce autoritățile insistă că operațiunea este necesară pentru securitatea financiară și digitalizarea statului, societatea civilă și opoziția solicită mai multă responsabilitate și transparență în gestionarea acestor proiecte strategice, vitale pentru viitorul economiei românești.
