Dieta inamică bolilor de inimă: Ce mănânci pentru o viață lungă

Piramida alimentară inversată, de la bază spre vârf, oferă o imagine clară asupra principiilor dietei mediteraneene. Această abordare nutrițională,...

Dieta inamică bolilor de inimă: Ce mănânci pentru o viață lungă

Conform Digi24: Piramida alimentară inversată, de la bază spre vârf, oferă o imagine clară asupra principiilor dietei mediteraneene. Această abordare nutrițională, recunoscută la nivel mondial pentru beneficiile sale asupra sănătății, pune accent pe alimente proaspete, integrale și pe un stil de viață activ. Este o metodă eficientă de a gestiona afecțiuni precum hiperglicemia și dislipidemia.

Baza piramidei: alimente zilnice

La baza piramidei se află legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, nucile și semințele. Acestea ar trebui consumate în cantități generoase, zilnic. Legumele și fructele, bogate în vitamine, minerale și fibre, contribuie la o digestie sănătoasă și la aportul de antioxidanți. Cerealele integrale, precum ovăzul, grâul integral sau orzul, oferă energie sustenabilă și fibre esențiale. Leguminoasele, surse excelente de proteine vegetale și fibre, sunt, de asemenea, recomandate zilnic, la fel ca și nucile și semințele, care furnizează grăsimi sănătoase și micronutrienți.

Gustări și mese principale: echilibru și diversitate

Pe nivelul următor se regăsesc produsele lactate, ouăle și peștele, consumate cu moderație. Acestea pot fi incluse în alimentație de câteva ori pe săptămână. Uleiul de măsline extravirgin ocupă un loc central, fiind principala sursă de grăsimi. Consumat zilnic, în locul altor tipuri de grăsimi, acesta aduce beneficii cardiovasculare semnificative, datorită conținutului bogat în acizi grași mononesaturați și polifenoli. Carnea slabă, precum cea de pasăre, este recomandată cu moderație, de câteva ori pe lună.

Vârful piramidei: consum rar

În vârful piramidei, semnalând un consum ocazional, se află carnea roșie și dulciurile. Acestea ar trebui să apară pe farfurie doar rar, pentru a minimiza riscurile asociate unui aport crescut de grăsimi saturate și zaharuri. O altă componentă esențială a stilului de viață mediteranean, dincolo de alimentație, este activitatea fizică regulată, socializarea și consumul moderat de vin roșu, de preferință la masă.

Controlul glicemiei și al colesterolului

Dieta mediteraneană joacă un rol crucial în managementul bolilor cronice, în special în controlul nivelului glicemiei și al colesterolului. Fibrele din legume, fructe și cereale integrale încetinesc absorbția zaharurilor în sânge, prevenind astfel vârfurile bruște de glucoză. Grăsimile sănătoase din uleiul de măsline, pește și nuci ajută la reducerea nivelului de colesterol LDL (colesterolul „rău”) și la creșterea celui HDL (colesterolul „bun”). Studiile de amploare au demonstrat că aderența la acest model alimentar poate reduce riscul de diabet de tip 2 și de boli cardiovasculare.

Un studiu publicat în revista „New England Journal of Medicine” a arătat că participanții care au urmat o dietă mediteraneană, suplimentată cu ulei de măsline extravirgin sau nuci, au avut o reducere semnificativă a evenimentelor cardiovasculare majore. Aceasta subliniază impactul concret al adoptării acestui regim alimentar.

Sursa: Digi24