Descoperire șocantă în Bulgaria: cel mai vechi strămoș uman, posibil, a fost european
O descoperire recentă în Bulgaria răstoarnă tot ce se credea despre originile umanității. Până acum, știința era convinsă că primii hominini au apărut în Africa, în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani, însă un sit arheologic din Balcani poate schimba această perspectivă fundamentală. Analizele realizate pe un femur aparținând unei specii de primate antice sugerează că cel mai vechi strămoș uman ar fi fost, de fapt, european.
Un prim pas spre înțelesul originilor
Cercetările din ultimele decenii au fost dominate de teoria conform căreia Africa este leagănul civilizației umane. În această ecuație, cele mai vechi urme de hominini acceptate erau reprezentate de Orrorin tugenensis, specie descoperită în Kenya, ce a trăit în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani. Aceasta era o primată care, spre deosebire de alte maimuțe moderne, avea capacitatea de a merge pe două picioare, fapt considerat un punct de cotitură în evoluție.
Însă, recent, o descoperire din Bulgaria pare să indice alegerea unei alte piste: cea europeană. La situl arheologic Azmaka, în nord-vestul Bulgariei, oamenii de știință au identificat un femur de femelă, estimat a fi de aproximativ 7,2 milioane de ani. Acesta poartă caracteristici unique, precum un col femural alungit, ce indică o posibilă adaptare la mersul biped. Această descoperire a fost calificată de cercetători drept „posibil cel mai vechi strămoș uman cunoscut”.
Graecopithecus: un pont între evoluție și migrație
Specia descoperită în Bulgaria, denumită Graecopithecus freybergi, fusese inițial identificată din câțiva dinți scurți, găsiți în Grecia în 2017. Noul studiu, bazat pe analiza fosilei, plasează această primată în linia evolutivă a hominilor, ca un posibil precursor al speciei Orrorin tugenensis și, implicit, al speciei umane moderne.
Profesorul David Begun, expert în paleoantropologie, afirmă că „la o vârstă de 7,2 milioane de ani, acest strămoș, pe care îl încadrăm în genul Graecopithecus, ar putea fi cel mai vechi om cunoscut”. În plus, cercetătorii subliniază o posibilă continuare evolutivă, deoarece fosila pare să fie înrudită cu primatele eurasiatice mai vechi, precum Ouranopithecus și Anadoluvius.
O evoluție în tranziție și migrații spre Africa
Deși fosila indică o formă incipientă de mers biped, încă nu putea fi considerată un biped complet, ci mai degrabă o primată aflată în tranziție. Specificitatea acesteia rezidă în adaptarea parțială la mersul pe două picioare, dar și în încă prezența capacității de deplasare pe patru membre. Totodată, absența adaptărilor complete la viața în copaci, precum la cimpanzei, sugerează o schimbare de comportament și habit, pe măsură ce mediul înconjurător se modifica.
„Morfologia indică o formă de mers biped aflată în tranziție”, scrie echipa de cercetare, sugerând un proces evolutiv gradual, în mai multe etape. În contextul în care, în ultimele milioane de ani, climatul și vegetația Mediteranei s-au schimbat radical, aceste adaptări ar fi fost cruciale pentru supraviețuire, favorizând migrația și extinderea pe noi teritorii.
Se crede că acești primi hominini eurasiatici ar fi migrat spre Africa odată cu schimbările de mediu, unde au dat naștere, în cele din urmă, la specie precum Orrorin și cele din genul Homo, reprezentate de ultimele meleaguri ale evoluției umane. Cercetările recente deschid astfel posibilitatea ca originile umanității să nu fie unice și exclusive ale Africii, ci să aibă rădăcini mai ample, invocate de această specie europeană în plină formare.
Potrivit specialiștilor, Graecopithecus reprezintă o verigă lipsă între strămoșii arboricoli ai oamenilor și primii bipezi, mai adaptați la viața pe pământ. În opinia lui Begun, această descoperire adaugă o dimensiune nouă teoriei evoluției noastre, arătând că drumul spre Homo sapiens a fost mai complex și mai divers decât s-a crezut până acum.
Rezultatele studiului apar astăzi ca un nou pas în înțelegerea originilor noastre, iar cercetările continuă pentru a clarifica dacă această specie europeană va fi recunoscută oficial drept cel mai vechi strămoș uman. Între timp, rămâne o întrebarea deschisă: câte alte mistere ale evoluției umane ne mai așteaptă în adâncurile timpului și ale pământului.
