Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță o măsură fermă împotriva judecătorilor CCR care blochează decizii cruciale pentru reformarea sistemului penal și social din România. El intenționează să depună o cerere pentru încetarea mandatului a patru membri ai Curții Constituționale, acuzați de boicotarea deliberată a ședințelor și de împiedicarea adoptării unei legi importante: eliminarea pensiilor speciale pentru anumite categorii socio-profesionale.
O bătălie pentru transparență și reformă în CCR
Decizia vine pe fondul unor tensiuni tot mai accentuate între Parlament și instanțele constituționale despre modul în care funcționează și influențează procesul legislativ. În ultimul timp, anumite voturi ale judecătorilor Curții au fost interpretate ca fiind împotriva voinței majorității parlamentare, în special în contextul unor proiecte de legi menite să aducă echitate fiscală și socială.
Alexandru Dimitriu susține că de câteva luni, patru judecători ai CCR „boicotează deliberat” ședințele, prin absențe repetate sau reticență în a-și exprima votul, ceea ce împiedică luarea unor decizii esențiale pentru reforma sistemului de pensii și pentru responsabilizarea administrației publice. Deputatul afirmă răspicat că această situație subminează independența și credibilitatea Curții, dar mai ales afectează procesul democratic, în special în momente-cheie pentru societate.
Punerea în vedere a prevederilor legale pentru remedierea situației
Potrivit Legii nr. 47/1992, care reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale, mandatul unui judecător poate înceta în cazul unei „încălcări grave a obligației”. Dimitriu argumentează că prezența și implicarea judecătorilor în activitatea Curții sunt fundamentale pentru buna funcționare a instituției și, implicit, pentru echilibrul statului de drept.
„Având în vedere aceste prevederi, voi depune cererea de încetare a mandatului celor patru judecători care nu și-au îndeplinit în mod responsabil atribuțiile curente,” a declarat deputatul USR. El adaugă că această demers este îndreptat spre restabilirea funcționării normale a Curții, dar și pentru a transmite un semnal ferm că absențele nejustificate sau refuzul de a participa la ședințe nu sunt tolerate în structurile de conducere ale justiției.
Controverse și reacții din partea celor implicați
În timp ce în lumea politică și civică se intensifică criticile la adresa judecătorilor nebăgați în seamă atunci când blocau decizii importante, aceștia din urmă au respins acuzațiile și au invocat unele motive legate de „proceduri interne” sau „conflicte de interese” interpretate ca motive pentru absențele repetitive. Până acum, numărul judecătorilor care au refuzat să-și justifice participarea la ședințe a fost subiect de dezbatere și sau de acuzații de partizanat politic.
Reacțiile și tentativa de remediere legală a situației vin într-un moment de tensiune majoră, în contextul în care reformele din sistemul penal și codul fiscal sunt blocate sau amânate, influențate în mare parte de poziția de neutralitate și independența judecătorilor de la CCR.
Implicațiile pentru viitorul reformei și funcționarea CCR
Inițiativa lui Dimitriu ar putea avea efecte semnificative asupra modului în care se va desfășura activitatea Curții în următoarele luni. Pe de o parte, această măsură poate conduce la înlocuirea unor judecători care refuză să își exercite responsabilitățile, dar, pe de altă parte, ridică semne de întrebare despre stabilitatea și independența Curții în fața presiunilor politice.
Noul război câtastofic între actorii politici, judecători și societatea civilă pare să semnaleze că fiecare parte își consolidează armele pentru lupta de influență asupra deciziilor privind legislația socială și justiția. În acest context, ce va urma depinde în mare măsură de reacțiile judecătorilor aflați în centrul scandalului și de modul în care instituțiile statului vor gestiona aceste tensiuni pentru a păstra echilibrul între puteri.
În ultimele zile, presiunea crește din partea opiniei publice și a partidelor politice, toate urmărind, într-un fel sau altul, modul în care justiția și Parlamentul pot colabora pentru a avansa reforme fundamentale pentru România. În condițiile în care o decizie a CCR rămâne blocată de câteva luni, degringolada din sistemul juridic naște întrebări despre viitorul unei justiții independente și eficiente.
