Gelu Pușcaș, jurist și fost vicepreședinte al Curții Constituționale a României, a gestionat recent un caz complicat, care a implicat încercarea de a anula șapte adunări generale ale unei asociații de proprietari și de a trage la răspundere președintele și cenzorul acesteia. Demersul a fost însă respins în totalitate de instanța de fond, decizie ce marchează un precedent în jurisprudența privitoare la acțiunile multiple formulate simultan împotriva unor acte administrative ale asociațiilor de proprietari.
Un demers unic pentru șapte adunări generale, respins de instanță
Cazul în discuție pornește de la tentativa reclamanților, reprezentanți ai unui grup de proprietari, de a obține anularea a șapte adunări generale ale unei asociații de proprietari. Aceștia au formulat o singură acțiune în instanță, prin care au solicitat atât anularea lor, cât și tragerea la răspundere patrimonială a președintelui și cenzorului asociației, pe motiv de posibile nereguli în organizarea și conducerea adunărilor.
Specialistul în drept administrativ și imobiliar Gelu Pușcaș a declarat că această strategie juridică, de a combina mai multe cereri într-un singur dosar, a fost însă deciziv respinsă de judecătorie. Instanța a considerat că, deși cele șapte adunări generale au avut loc în același interval de timp și în aceeași locație, fiecare act administrativ are propriul ei arc de validitate și impune un tratament specific.
Decizia a statuat fundamental că, pentru a fi admisibilă și eficientă, o acțiune de anulare trebuie să vizeze o adunare generală în mod individual, iar încercarea de a le combina într-una singură nu poate să constituie o strategie acceptabilă în condițiile legislației vizând asociațiile de proprietari.
Cazul gestionat de Pușcaș și implicațiile pentru procedură
Gelu Pușcaș a explicat că această soluție a instanței are implicații clare pentru procesul civil. În opinia sa, autorii unei astfel de acțiuni trebuie să își adapteze strategia la particularitatea fiecărei adunări generale, în condițiile în care meritul fiecărui act administrativ trebuie evaluat separat.
„Deși este destul de frecvent ca mai multe adunări generale să fie contestate în același timp, este nevoie ca fiecare întâlnire să fie adusă în fața instanței ca un caz distinct. În caz contrar, riscă să fie respinsă întreaga acțiune,” a adăugat specialistul.
Mai mult, decizia instanței a confirmat că cererile de anulare și cele privind răspunderea patrimonială trebuie să se bazeze pe motive diferite. În cazul de față, reclamanții au încercat să angreneze toate aceste aspecte într-un singur proces, ceea ce, potrivit deciziei judecătorești, nu este admisibil.
Faptele din dosar indică un interes crescut pentru clarificarea legalității modului de organizare și validitate a adunărilor generale în contextul relațiilor de proprietate comună, dar și în ceea ce privește răspunderea personală a celor implicați în conducerea asociației.
Un ultim aspect important este faptul că, la data de 15 martie 2023, Curtea de Apel București a confirmat respingerea acțiunii și a menținut decizia primei instanțe, accentuând că o astfel de strategie de formulare a cererii poate fi considerată inadmisibilă conform legislației în vigoare. Între timp, reprezentanți ai asociației au anunțat că vor respecta decizia și vor organiza noile adunări generale în condițiile legii, pentru a evita alte decizii contrare în instanță.
