Marți, cei nouă membri ai boardului BNR se reunesc pentru a decide dacă mențin, măresc sau scad dobânda-cheie, dar analiștii merg pe o prevedere unanimă: rata dobânzii va rămâne stabilă la 6,5%. Deși conducerea băncii centrale va publica în acea zi o actualizare a prognozei privind inflația, cele mai multe indicii sugerează că nu se va produce o schimbare semnificativă în comunicarea oficială, iar orientările pentru viitor vor fi limitate, așa cum se remarcă și în raportul publicat recent.
Perspectiva privind inflația anunțată în raportul din 15 mai va fi probabil încărcată cu incertitudini, iar conferința de presă va purta o retorică mai agresivă. Analiștii consideră că, în condițiile actuale, nu este de așteptat o ajustare a ratei dobânzii în această perioadă, exceptând eventuale acțiuni de gestionare a lichidității pentru a contracara presiunile asupra cursului valutar. Economiștii BCR anticipează astfel că modificarea de politică monetară va avea loc cel mai devreme în luna noiembrie, după actualizarea prognozei și analiza impactului asupra inflației din ultima parte a anului.
Pentru moment, specialiștii consideră imposibilă reducerea dobânzii-cheie, argumentând că acest lucru ar putea avea efecte adversi: ieftinirea banilor ar putea conduce la ieșiri de capital și la deprecierea leului, dar și la presiuni inflaționiste suplimentare. Florian Libocor, economistul șef al BRD, explică clar că reducerea dobânzii nu ar aduce beneficii suficiente pentru a justifica revenirea la astfel de măsuri, având în vedere prețurile deja crescute și riscul unui dezechilibru economic.
De asemenea, BCR estimează că inflația anuală va ajunge în 2026 la aproximativ 5,1%, dacă actualele condiții persistă. Impactul prețurilor petrolului, conform analizei, va juca un rol semnificativ: o creștere de 10% a prețurilor combustibililor poate adăuga circa 0,4 puncte procentuale la rata inflației totale. În condițiile în care prețul petrolului se menține la nivelurile actuale, inflația poate surprinde în creștere pe parcursul anului, punând sub semnul întrebării revenirea la banda țintă a BNR până cel mult în 2027.
Pentru economie, modificările dobânzii-cheie au implicații directe și complexe. Scăderea dobânzilor face creditele mai accesibile pentru populație și companii, stimulând consumul și investițiile, dar poate duce și la deprecierea leului și la creșterea inflației. La polul opus, creșterea dobânzilor face ca împrumuturile să devină mai costisitoare, ceea ce încetinește consumul și poate tempera inflația, dar provoacă și o încetinire a creșterii economice. BNR acționează în astfel de circumstanțe pentru a controla inflația, fiind dispusă să majoreze dobânda în condiții în care inflația devine dificil de gestionat, chiar dacă această decizie poate contribui la o încetinire a creșterii economice.
Faptul concret pentru această decizie a fost anunțat în 15 mai, când BNR a transmis că va publica o actualizare a prognozei privind inflația, evidențiind însă incertitudinile și riscurile generate de situația conflictelor din Orientul Mijlociu și de volatilele prețuri ale energiei, care pot influența poziția monetară viitoare a băncii.
