Decizia Curții de Apel București, pe fondul controverselor privind pensiile magistraților
Curtea de Apel București a amânat astăzi pronunțarea în cazul contestației depuse de avocata Silvia Uscov împotriva numirii judecătorilor Curții Constituționale Române (CCR), Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Coincidență curiosă sau nu, această amânare a avut loc în același timp în care CCR urmează să se pronunțe pe subiectul pensiilor magistraților, ceea ce a stârnit reacții și speculații între observații și analiștii juridici.
O dispută judiciară intensificată
Altfel spus, contestarea numirii celor doi judecători de către Uscov, care susține că procesele de numire nu respectă criteriile legale, deschide un nou front în dezbaterea asupra independenței justiției. “Judecătorul Curții Constituționale ar trebui să fie pur și simplu un garant al constituționalității, iar numirile ar trebui să reflecte transparența și competența”, a declarat Uscov în cadrul unei conferințe de presă.
Această amânare aduce în prim-plan nu doar o dispută instituțională, ci și o tensiune mai largă legată de modul în care sunt gestionate pensionările magistratilor. Reforma legislativă privind pensiile magistraților a fost deja subiect de controverse intense, iar decizia CCR este așteptată cu anxietate, având în vedere implicațiile majore pe care le-ar putea avea.
Semnificația ședinței de la CCR
Pe 16 ianuarie, judecătorii CCR se reunesc pentru a discuta un proiect de reformă a pensiilor magistraților, o temă deosebit de sensibilă. Într-o ședință anterioară, din 29 decembrie 2025, cvorumul a fost insuficient pentru a valida discuțiile, ceea ce a condus la o amânare cu implicații semnificative. Doar cinci din cei nouă judecători au fost prezenți, ceea ce a complicat lucrurile.
Actul normativ propus de guvern aduce modificări fundamentale, inclusiv o creștere a vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și o majorare a vârstei de pensionare până la 65 de ani. Premierul Ilie Bolojan și-a asumat responsabilitatea pentru noul proiect. “Aceste ajustări sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii al magistratilor”, a declarat acesta.
Controverse și reacții din sistemul judiciar
Criticii acestei inițiative, inclusiv judecători și avocați, susțin că noile reglementări echivalează cu desființarea pensiilor de serviciu pentru magistrați, afectând grav independența justiției. De exemplu, unul dintre judecătorii participanți a menționat: “Sistemul judiciar are nevoie de siguranță financiară pentru a putea funcționa corect; modificările nu fac decât să submineze acest principiu”.
Proiectul de reformă prevede că pensia va fi calculată ca 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă. Aceste schimbări sunt criticate violent, dar autoritățile par hotărâte în a merge înainte cu reforma, invocând presiunea asupra bugetului de stat.
Perspectivele pe termen lung
Aplicarea noilor reguli va fi graduală, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Aceasta va ridica, treptat, vârsta de pensionare, astfel încât, până în 2042, magistrații se vor putea pensiona doar la vârsta de 65 de ani.
În acest context complicat, așteptăm rezultatul sesizării CCR, care ar putea schimba radical peisajul pensiilor magistratilor și, implicit, afecta întreg sistemul judiciar din România. Tensiunile manifestate prin amânările repetate subliniază o criză de încredere care se amplifică între puterile statului, iar viitorul reformelor rămâne incert, dar fundamental pentru viitorul justiției românești.
