Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect mult așteptat de zeci de ani, rămâne blocat în faza de studii, în ciuda promisiunilor repetate și a faptului că este declarată prioritate în bugetul pentru perioada 2026-2029. Drumul, esențial pentru legătura dintre Muntenia și Transilvania, este un simbol al eșecurilor din infrastructura românească, cu multiple guverne care au promis, dar nu au reușit să finalizeze construcția.
Rădăcinile proiectului: de la Ceaușescu la studiile actuale
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată încă din anii ’60, când primele studii tehnice vizau o rețea națională de autostrăzi, unde axa București – Brașov era considerată prioritară. După Revoluție, în 1990, construcția autostrăzii a fost reconfirmată de statul român prin Hotărâre de Guvern. În 2002 a fost realizat primul Studiu de Fezabilitate modern pentru întregul traseu București – Brașov.
Promisiuni politice și eșecuri repetate
În anii 2000, autostrada a apărut în programul de guvernare Năstase, dar nu s-a concretizat în proiecte reale. Guvernul Tăriceanu a promis finalizarea lucrărilor, însă numărul de kilometri de autostradă construiți a fost modest. Guvernul Boc a stabilit obiective ambițioase, dar realizările au fost mult sub promisiuni. Chiar și guvernul Ponta a inclus autostrada în programul de guvernare, dar fără a înregistra progrese semnificative.
Pe tronsonul Comarnic – Brașov, promisiunile au fost repetate. Dan Șova, ministru al marilor proiecte în guvernarea Ponta, garanta că va finaliza autostrada până în 2016, făcând afirmații memorabile. Victor Ponta a legat chiar propria carieră politică de finalizarea proiectului, afirmând că nu va mai candida dacă autostrada nu este gata. Licitațiile au eșuat, iar proiectul a rămas la stadiul de studiu. Șova a ajuns ulterior în închisoare, în timp ce autostrada nu a fost construită.
Blocaje actuale și viitorul proiectului
Contractul actual pentru completarea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic este semnat cu firma Consitrans, însă proiectul este blocat. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a impus penalități proiectantului pentru nerespectarea obligațiilor, evaluând posibilitatea rezilierii contractului. În ciuda includerii autostrăzii ca prioritate în strategia 2026–2029, nu sunt alocate fonduri pentru studiul de fezabilitate în bugetul pe 2026.
Asociația Construim România a acordat autostrăzii A3 Ploiești – Brașov „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025. Organizația a criticat prețul prea mic al studiului de fezabilitate și a avertizat asupra pierderilor de timp și a costurilor suplimentare cauzate de blocaje. În martie 2024, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, spunea că autostrada ar putea fi gata „în 2030… pe acolo”, la „4 ani după lansarea licitațiilor pentru execuție”.
În martie 2026, Gabriel Budescu, șeful CNIR, a menționat că banii pot fi realocați rapid, iar pentru finanțare se iau în considerare fonduri europene, bugetul de stat sau chiar parteneriatul public-privat.
