Un nou șoc economic, asemănător cu cel din anii ’70, se apropie rapid, însă nu trebuie privit ca o tragicomie. Constatările unei publicații de profil din Grecia indică faptul că un scenariu de recesiune și inflație ridicată nu mai este doar o posibilitate îndepărtată, ci o certitudine pe termen relativ scurt. În timp ce multe țări europene se confruntă cu multiple crize, situația din România devine din ce în ce mai complicată, nu mai fiind vorba doar de o criză energetică, ci de un context economic din ce în ce mai fragil.
Recesiune și inflație: o combinație cu rădăcini adânci
După mai bine de o lună de la izbucnirea războiului din Ucraina, indicii economici sugerează că riscurile de recesiune sunt acum mai reale ca oricând. Inflația, deja în creștere, pune presiune pe bunurile de larg consum și pe costurile de trai ale populației. Banca Națională a României a recunoscut în ultimele rapoarte că inflația va rămâne în jurul cifrelor duble pentru următoarele luni, iar scenariile pesimiste indică chiar valori în creștere.
Specialiști în economie avertizează că intrarea într-un ciclu de recesiune ar putea avea consecințe grave, dacă nu se vor lua măsuri eficiente. Instabilitatea de pe piața energetică, creșterile deja înregistrate la prețurile combustibililor și ale electricității, coroborate cu problemele legate de lanțurile de aprovizionare, sporesc riscul unei încetiniri economice semnificative.
România, mai vulnerabilă decât pare
Deși oficialii susțin că economia românească își menține fermețea, realitatea indică semne clare de vulnerabilitate. Criza energetică a devenit un factor care a eclipsat problemele tradiționale, precum deficitul bugetar sau dezindustrializarea. Sursele indică faptul că șocurile externe și deciziile politice au contribuit la intensificarea dezechilibrelor interne.
În plus, dependența de importuri energetice și creșterea prețurilor la gaze și energie electrică din cauza conflictului din Ucraina exercită o presiune tot mai mare asupra bugetului național și a portofoliului populației. Dezbaterea legată de planurile guvernamentale de reducere a subvențiilor și de reformare a energiei devine, astfel, tot mai aprinsă, fiind privită ca o prioritate pentru gestionarea crizei.
Un aspect deosebit de key în contextul actual îl constituie gradul de reziliență al economiei românești în fața unor șocuri multiple. Analizele arată că, în cazul unui scenariu pesimist, România riscă să se confrunte cu o contracție economică semnificativă în următorul trimestru, cu efecte directe asupra vinzetului și salariilor. În plus, experții sugerează că măsurile de sprijin adoptate până acum sunt insuficiente pentru a combate efectele negative ale acestei conjuncturi.
Data de 15 aprilie 2023 va fi în centrul atenției, când Guvernul va prezenta planul național de ajustare economică și măsuri pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili. În condițiile în care prognozele oficiale indică o creștere a prețurilor la energie cu peste 20% pentru trimestrul următor, decizia va fi hotărâtoare pentru modul în care România va reuși să gestioneze această criză complexă.
