De ce europenii au abandonat construcția mormintelor megalitice? Un nou studiu sugerează un declin demografic major, posibil cauzat de o epidemie. Misterul dispariției construcțiilor megalitice, simboluri ale unei epoci apuse, este tot mai aproape de a fi elucidat.
Construcția mormintelor megalitice complexe a fost o caracteristică definitorie a perioadei neolitice în Europa. Însă, acest obicei a dispărut brusc spre sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. De-a lungul timpului, au fost propuse numeroase explicații. Un nou studiu aruncă o lumină nouă asupra acestui mister, sugerând că motivul ar putea fi legat de o prăbușire masivă a populației. Aceasta este cunoscută sub numele de „declinul neolitic”.
O schimbare genetică majoră
Analize genetice anterioare din Scandinavia au indicat că încetarea construcției acestor morminte a coincis cu o schimbare rapidă a populației. Fermierii neolitici au fost înlocuiți de migranți proveniți din stepa euroasiatică. Pentru a verifica dacă același fenomen s-a produs și în alte părți ale Europei, cercetătorii au analizat ADN-ul a 132 de indivizi îngropați într-un mormânt neolitic din Bury, de lângă Paris.
Rezultatele arată că mormântul a fost folosit în două faze distincte. Prima, aproximtiv între anii 3200 și 3100 î.Hr., este asociată cu indivizi de origine locală. A doua fază, însă, include persoane cu origini din Peninsula Iberică și sudul Franței. Asta sugerează o înlocuire a populației, începută în jurul anului 2900 î.Hr.
„Observăm o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par să le aparțină unor populații complet diferite. Asta indică faptul că a avut loc un eveniment major, o perturbare care a dus la declinul unei populații și la apariția alteia”, a declarat autorul studiului, Frederik Seersholm.
Posibile cauze ale declinului
Aceste rezultate sunt în acord cu descoperiri din alte morminte neolitice din Germania, Danemarca și Suedia. În aceste locuri, există dovezi similare de schimbări demografice la începutul mileniului al III-lea î.Hr. Datele sugerează un declin neolitic extins. Societățile care construiau morminte megalitice au dispărut. Ele au fost ulterior înlocuite de migranți din sudul Europei sau din stepa eurasiatică.
Pe lângă diferențele genetice, noii veniți au adus și schimbări culturale, mai ales în practicile funerare. În Bury, de exemplu, în prima fază, corpurile erau așezate aliniate cu axa mormântului, în poziție întinsă. În faza a doua, nu mai există această aliniere, iar corpurile sunt depuse în poziții chircite.
Cercetătorii au observat că în prima fază există un număr neobișnuit de mare de schelete de copii și sugari. Acest lucru sugerează o mortalitate ridicată în rândul tinerilor. Asta ar putea indica un eveniment catastrofal, cum ar fi război, foamete sau o epidemie. Mai mult, în rămășițele din prima fază au fost identificate frecvent urme de ADN ale unor agenți patogeni periculoși, precum Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă.
„Nu putem spune că ciuma a fost singura cauză a colapsului populației, dar încărcătura totală de boli ar fi putut fi unul dintre factorii importanți”, a spus cercetătorul Martin Sikora.
Un vid demografic umplut de noi culturi
Rezultatele par să confirme amploarea acestui declin neolitic. Abandonarea construcției mormintelor megalitice a fost legată de o scădere masivă a populației în Europa. După o perioadă de pauză, aceste morminte au fost reutilizate de alte culturi, care s-au extins în teritoriile rămase libere.
„Putem lua în calcul faptul că atât migrația dinspre Peninsula Iberică, cât și expansiunea din stepe au fost răspunsuri la declinul neolitic, deoarece scăderea populației a creat un vid demografic în care grupurile vecine au putut avansa”, concluzionează cercetătorii.
Studiul a fost publicat în revista Nature Ecology and Evolution.
