Primarii Sectorului 4 și Sectorului 3 din București, Daniel Băluță și Robert Negoiță, se află din nou sub lupa opiniei publice din cauza deciziilor controversate legate de gestionarea terenurilor și a proiectelor de infrastructură, acțiuni care ridică semne mari de întrebare despre legalitatea acțiunilor administrațiilor locale.
Asfaltarea terenurilor private și litigii în curs de soluționare
Cazul primarului Daniel Băluță a fost frecvent discutat în ultimele luni, după ce s-a affirmat că acesta ar fi încălcat legislația în momentul în care a decis să amenajeze o parcare pe lângă stația de metrou Timpuri Noi. Terenul, revendicat de foști proprietari în baza legii 10, nu era cadastrato și nici nu fusese înregistrat oficial în patrimoniul Primăriei Capitalei, fapt confirmat de autorități. În ciuda acestui fapt, Băluță a emis ordinul pentru asfaltare, ștergând orice urmă a procedurilor legale necesare.
Avertizat despre situație, consilierul local USR Paul Ene avertiza încă din 2022 că terenul este în litigiu și că orice acțiune de pe terenul revendicat fără aviz legal ar putea avea consecințe grave. Cu toate acestea, parcarea a fost construită și ulterior redeschisă după o scurtă închidere, fiind utilizată în sistem park-and-ride, ceea ce a amplificat suspiciunile asupra legalității procedeului. În plus, acțiunea a fost însoțită de tăieri nesancționate de copaci, fără avizele corespunzătoare, pe care Poliția Locală a Municipiului București le-a sancționat ulterior cu o amendă de 5.000 de lei.
Proceduri ilegale și încălcări ale legislației de mediu
Verificările au arătat clar că firma contractată de Primăria Sectorului 4 a efectuat tăieri ilegale de arbori, fără să dețină aviz de defrișare. Primăria Capitalei a confirmat că nu i-a fost solicitat niciun aviz pentru defrișări, iar reprezentanții au specificat că nu au înregistrat solicitări în acest sens. Poliția Locală a aplicat și ea o sancțiune, demonstrând că administrarea terenurilor și proiectele de infrastructură ale Sectorului 4 au fost realizate adesea în lipsa avizelor legale, în ciuda asigurărilor oficiale ale primarului Băluță.
Ulterior, același teren a fost transformat într-o parcare pe trotuar, unde accesul se face și prin iluminarea pietonală, riscând să pună în pericol siguranța pietonilor. Acest lucru a fost criticat dur de către consilierii locali și reprezentanții USR, care au reclamat că terenul, fiind revendicat de proprietari, nu putea fi pus în patrimoniu sau folosit drept spațiu public fără soluționarea litigiilor în instanță.
Continuarea unor practici similare în alte locații
Situația de la Timpuri Noi nu este singulară. În 2022, Primăria Sectorului 4 a început acțiuni de amenajare a unor terenuri de sport și parcări și pe alte terenuri private de pe strada Dealul Bradului și Bulevardul Metalurgiei, în ciuda faptului că respectivele terenuri nu fuseseră expropriate sau înregistrate legal ca aparținând administrației locale. În cazul acelor spații, Primăria a optat pentru plata unei chirii pe 10 ani, de aproximativ 4.000 de euro lunar, pentru utilizarea temporară a terenurilor, soluție care nu pare a fi întru totul legal în condițiile în care terenurile rămâneau în proprietate privată.
Cazul lui Robert Negoiță și acuzațiile penale
În paralel, fostul edil Robert Negoiță, actual suspendat din funcție de către DNA, a fost acuzat de implicare în exploatarea ilegală a 11 străzi din Sectorul 3, pe perioada 2017-2025, un proces complex în care sunt implicați și angajați din primărie și societăți controlate de familia fostului primar. Procurorii anticorupție i-au interzis acestuia să își exercite funcția pe durata controlului judiciar și i-au impus o cauțiune de 800.000 de lei pentru a putea sta acasă, după șase ore de audieri.
Această situație evidențiază, în mod clar, încrengătura complicată între administrație și traficul de influență, în condițiile în care atât Băluță, cât și Negoiță sunt acuzați de abuzuri grave legate de gestionarea terenurilor și infrastructurii publice, acte de corupție și încălcări serioase ale legii. Arresturile și audierile în aceste cazuri indică o preocupare tot mai accentuată a autorităților pentru a curăța peisajul administrativ din București, dar rămâne de văzut dacă aceste anchete vor duce la schimbări de durată în modul în care sectorul public gestionează terenurile și proiectele de infrastructură.
Pe măsură ce anchetele continuă, administrațiile locale vor trebui să răspundă și în fața justiției pentru acțiunile din trecut, iar cetățenii format din mediul juridic și civic au toate motivele să fie atenți la modul de gestionare a resurselor capitalei. Într-o capitală în care interesele imobiliare și cele administrative s-au intersectat adesea cu interesul public, transparența și legalitatea devin, mai mult ca oricând, priorități esențiale pentru un viitor mai curat și mai corect.
