Guvernul danez a anunțat joi o reformă legislativă controversată, menită să permită expulzarea rapidă a străinilor condamnați pentru infracțiuni grave, chiar și după doar un an de închisoare cu executare. Aceasta măsură a fost propusă în condițiile în care Danemarca se confruntă cu o creștere a cazurilor de criminalitate comise de persoane provenind din afara țării, iar liderii politici susțin că noua legislație este necesară pentru restabilirea siguranței publice.
Reforma legislativă în lumina controversei europene
În cadrul anunțului său, ministrul danez de justiție a subliniat că măsura nu are intenția de a încălca drepturile omului, dar că este „un răspuns urgent la amenințările recente”. Cu toate acestea, inițiativa a adus critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care avertizează că prevederile noii legi pot intra în conflict cu convențiile europene privind drepturile omului, în special cu dreptul la un proces echitabil și protecția împotriva expulzării arbitrare.
Reproșul esențial al acestor organizații este că legea poate fi folosită în mod abuziv pentru a îndepărta din țară persoane care nu au fost încă evaluate în mod corespunzător, iar în unele cazuri, expulzările pot avea consecințe destabilizatoare asupra vieții acestor indivizi și familiilor lor. În plus, există temeri că măsura va conduce la o creștere a aparenței de „excepționalism juridic” în sistemul legal danez, nealiniat cu standardele europene de drepturile omului.
Contextul social și politic al reformei
Decizia guvernului vine pe fondul unei creșteri anuale a numărului de infracțiuni comise de imigranți și refugiați, lansând astfel o discuție publică aprinsă despre politica migratorie și securitatea națională. În ultimele luni, societatea daneză a fost martoră la divergențe legate de integrarea și securitatea comunităților migrante, iar liderii politici de centru-dreapta au folosit aceste teme pentru a-și justifica inițiativa legislativă.
Un aspect controversat este și faptul că reformele se vor aplica nu doar celor condamnați pentru acte flagrante sau talharii, ci și pentru infracțiuni mai grave, precum violență asupra persoanei sau traficul de droguri. În plus, legiuitorii au sugerat că expulzarea poate fi dispusă chiar și înainte de finalizarea procesului de magistratură, în anumite cazuri de „pericol major pentru securitatea națională”.
Reacțiile din țară și încercările de echilibrare
Reacțiile din societatea civilă nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului au anunțat că vor contesta inițiativa în instanță, invocând riscurile pentru drepturile fundamentale. În același timp, opoziția politică critică dur această măsură, acuzând guvernul de subminarea valorilor europene și de „politică populistă”, menită doar să câștige capital politic în contextul alegerilor apropiate.
Guvernul danez insiste însă că măsura este temporară și trebuie implementată rapid pentru a face față realităților de pe teren. Premierul a afirmat că: „Nu avem timp să așteptăm ca sistemul nostru să devină un teren de lupte între drepturile individuale și siguranța publică”. În același timp, oficialii europeni și organizațiile internaționale de drepturi ale omului monitorizează cu atenție evoluțiile, avertizând că astfel de măsuri, dacă vor fi aplicate abuziv, ar putea compromite imaginea Danemarcei ca țară respectuoasă față de valorile europene.
În ciuda controversei, guvernul consideră că aceste reforme sunt vitale pentru a răspunde unor presiuni sociale tot mai mari. Cu toate că dezbaterile vor continua, dacă măsura va fi adoptată în forma propusă, va marca un punct de inflexiune în abordarea daneză față de migrație și ordine publică. În contextul european, astfel de inițiative ridică întrebări despre limitele politicii de securitate și respectarea drepturilor fundamentale într-o societate democratică.
